ISSN 2734-4967, ISSN-L 2734-4967
La cumpăna deceniilor şaizeci-şaptezeci reapăruseră revistele şcolare, devenind rapid platforma de afirmare şi validare a înclinaţiilor noastre către umanioare sau ştiinţele exacte. Deşi era coordonată de un cadru didactic, revista era alcătuită de noi, elevii dornici a trudi pe câmpulRead more…
”Minian” este un termen familiar în viața comunităților evreiești. Fără a avea un ”minian” (o numărare de” zece”:) evreii credincioși nu se pot nici măcar ruga.Adică se pot eventual, dar fără să rostească cele mai ”sacre” rugi. În limba ”sfântă”Read more…
Cobor scara avionului. Pătrund deodată într-o masă toridă de abur, contrastând în mod violent cu aerul condiţionat din TU-114. Aerul rece al Moscovei, respirat în seara precedentă, se află acum în urmă, departe, la 4.500 km. nord-vest.În acel sfârşit deRead more…
Cronica unei suite manifestari culturale din Cluj ai carei protagonisti au fost cei doi LŐWY, tatal si fiul.Read more…
Aici, la Cluj, iarna nu se mai îndură să vină. Deunăzi am văzut nişte magnolii înmugurite cu boboci mari şi pufoşi… S-a instalat un sfârşit de toamnă aproape identic cu primăvara sfielnică, frunzele arămii se îngemănează cu mugurii iţiţi peRead more…
Pe urmele lui Francis Dov Por (1927, Timișoara – 2014, Ierusalim), zoolog, hidrobiolog și biogeograf israelian, uimită de întorsăturile nefaste din biografia lui, am fost tentată să-i citesc amintirile publicate sub pseudonimul Bernard Politzer, numele strămoşilor lui. Este o lectură captivantă despre anii 1940-1960 în România, despre idealismele fatale care au frământat aceşti ani, despre entuziasme şi decepții, despre oameni si neoameni şi, în pagini de antologie de literatură memorialistică, despre infernul penitenciar în regimul comunist.Read more…
Invitat de președintele Klaus Johannis și sprijinit de liberali, în plină criză de încredere în România, Dacian Cioloş a renunțat la Bruxelles și a venit la București. Întrebarea pe care mi-o pun este dacă a meritat acest schimb, adică să lase un post bine remunerat, un loc de muncă liniștit, un mediu de viață civilizat pentru nebunia din România. Ar fi bine de știut ce l-a îndemnat, că dacă avem răspunsul, ne dăm seama de ce se comportă așa cum se comportă, ca să zicem așa, uneori contrar așteptărilor.Read more…
În anul 1985 mă aflam pentru prima oară în acest oraş splendid, cu aparenţă europeană, privind cu interes şi emoţie arhitectonica clasică a locului, atât de deosebit de restul Lumii Noi şi totuşi atât de american…În următorii cinci ani, la diferite date calendaristice, am petrecut aici mai mult de zece weekendÐuri, perioadă care face obiectul prezentelor note.Read more…
Azi începe vacanţa o nouă serie de pionieri şi o parte din personal aşteaptă trenul special, care urma să fie garat pe o linie derivată chiar la intrare. În modesta staţie feroviară a taberei, personalul medical, în halate albe şi echipat cu stetoscoape şi termometre, era pregătit pentru o vizită medicală preliminară… Profesorii şi personalul aferent afiliat taberei aşteptau de asemenea – cu listele dactilografiate în mână – să preia micii vizitatori pentru a fi repartizaţi la dormitoare. Ceea ce nu am înţeles la început a fost misiunea unui tractor cu remorcă însoţit de o echipă de haidamaci îmbrăcaţi şi ei în halate albe…Read more…
Luna Martie s-a încheiat cu un Bereshit (al 12-lea) care s-a organizat de data aceasta la Botoșani, un oraș cândva emblematic pentru evreimea din România, fiind locuit până în anul 1940 de 32000 de oameni din care 17000 erau evreiRead more…
Am aflat despre cele pe care vreau să vi le povestesc aici din spusele unora care au trăit aceste întâmplări. Din păcate, mi-au povestit târziu, iar atunci cand au trăit cele întâmplate, erau copii destul de mici si nu au reținut numele unora din cei implicați.
In vara anului 1941, mareșalul Antonescu a dat ordinul de “curățare a terenului”, altă denumire pentru ”solutia finala”. In jurul datei de 16 iulie ordinul de curățare a terenului s-a dat la Roman, Fălticeni, Galați .Prima măsură ce trebuia să fie dusă la îndeplinire a fost “exterminarea pe loc a tuturor evreilor aflați pe teritoriul rural; închiderea în ghetouri a evreilor de pe teritoriul urban”. Incă inainte de această dată, populația din sate incepuse sa se agite deoarece se pregăteau acțiuni de aceasta factura.Read more…
Aveam vreo șapte ani când am început să învăț pericopele din Tora (Biblie).
Când am ajuns la cea numită Va Ishlah (“Va trimite”), m-am dus la bunicul meu, știind că pe el îl interesează cum învăț. Am intrat în casă, i-am spus “Săru’ mâna, Zeida” (bunicule) și am continuat, “Zeida, știi c-am început să învăț Himish (pericopele)?”
“Bun, și știi ceva? ”
” Sigur! ”
” Ia să văd ce știi! “Read more…
Este opera lui Daniel Lőwy dr. în chimie, colaborator ştiinţific la Naval Research Laboratory din New York. Deşi, judecând după profesie, n-ar avea legătură cu istoria, este un istoric profesionist, autor al unor lucrări şi studii de istorie privind evreii din Cluj, Oradea şi Ardeal în general. Cartea de faţă (peste 6oo de pagini în format A4) prezintă istoria evreilor clujeni… Read more…
Mihai Dragolea îmi părea un adolescent la prezentul continuu, un visător cu sufletul însetat de iubire. Erudit şi profund, dar vulnerabil, incapabil de apărare în faţa agresivităţii incompetenţilor infatuaţi. Nu era în stare să lupte cu inamicii altfel decât transformându-i în personaje groteşti şi ţintuindu-i în coloana unei tablete sau între copertele unei cărţi… Şi a fost învins. Lovitura de graţie i-a fost aplicată în vara lui 2013, de «marea sortare» din instituţie (care nu avea în nici un caz obiectivul să păstreze valorile autentice)… Umbra dezamăgirii l-a cotropit pe Mihai. S-a retras la Petroşani, oraşul său natal, şi curând şi-a început drumul către staţia terminus.Read more…
La sfârşit de iulie 1995, Guvernul României a fost informat de intenţia scriitorului Elie Wiesel, Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, de a vizita Sighetu Marmaţiei, însoţit fiind de o echipă internaţională de filmare care realiza un film despre locul unde s-a născut şi copilărit. În calitatea pe care o aveam atunci, de secretar executiv al Consiliului Minorităţilor Naţionale (funcţie îndeplinită între anii 1993-1997), m-am deplasat la Baia Mare pentru a pregăti vizita.Read more…
În Africa de vest, în Mauritania, trăieşte o pasăre micuţă numită “Red Knot”. Care are un cioc lung şi subţire cu care scotoceşte nisipul de pe plaje, hrănind-se cu scoici. Dar în ultimul timp a fost văzută hrănindu-se cu alge. Schimbarea meniului se datorează faptului că scoicile, reacţionând la încălzirea planetei s-au ascuns mai adânc în nisip, acolo unde găsesc umezeală, iar ciocurile păsărilor sunt prea scurte ca să le mai ajungă. În luna iunie, Red Knot migrează până pe coasta arctică a Rusiei. Un zbor de 9.300 km. Iar în august se întorc, adulţii traversând cu popasuri de alimentare în Olanda, iar păsările tinere zboară via Polonia. Read more…
Dar ce-mi veni în acest miez de vară să readuc în discuţie acest subiect? Să fi fost scârţâitul oaselor sub efortul exerciţiilor fizice sau groaza de vacarmul celor patru zile de Untold care se vor năpusti peste Clujul meu iubit (în care mă regăsesc tot mai puţin) începând chiar de azi?! Adică nu mai sunt chiar atât de sprintenă nici la trup şi nici la concepţii (ca să nu spun minteJ) şi atunci gândul mă duce la tinereţea fără bătrâneţe care nu s-a dovedit nici pe departe atât de atrăgătoare precum îi suna numele. Read more…
Ce este un implant dentar? Este un sistem terapeutic care constă în implantarea în interiorul osului a unei „rădăcini artificiale” pe care apoi se construieşte o baza coronară – (abutment), iar peste aceasta o lucrare protetică.Cel care e considerat „părintele” implantologiei moderne este medicul suedez Per Ingvar Branemark (1929-2014).Read more…
Despre Serendipyty…Hans Selye, autorul faimoasei carti „De la vis la descoperire” (carte care a schimbat viața multor studenți la medicină), îi spunea ,,vedere periferică”. Horace Walpole (unul dintre primii promotori ai romanului „noir” ) a inventat în această privință, cuvântul „serendipitate”, plecând de la un basm ceylonez, cu titlul „Cei trei prinți din Serendip”Read more…
Asemănările dintre recenta rezoluţie UNESCO, privitoare la locurile sfinte din Ierusalim şi faptele sălbatice prin care hoardele ISIS încearcă să nimicească orice urmă de civilizaţie care li se iveşte în cale, sunt izbitoare. Nu reprezintă oare aceste grozăvii tentative bine plănuite de a face să dispară mărturii, adevăruri istorice? Cum altfel poate fi clasificată hotărârea unui organ, menit să ocrotească moştenirile umanităţii, de a supune votului membrilor săi o rezoluţie, care falsifică istoria într-un mod atât de brutal, decât “genocid cultural”? Şi cum altfel decât “genocid cultural” pot fi calificate atacurile ISIS (ISIL, DAESH) cu scopul de a anihila tezaurul cultural de neprețuit din Aleppo sau Palmyra, păstrat cu sfinţenie timp de milenii?Read more…