n 1923, Comunitatea a avut din nou sarcina să-şi aleagă conducătorul spiritual şi acesta a fost Rav Moshe Yosef Rubin, un om tânăr, născut în anul 1895, în inima Bucovinei, la Siret, dintr-o dinastie rabinică renumită. A studiat cu învăţaţi mari şi a dobândit o cultură iudaică temeinică, încât la 17 ani a publicat prima sa carte, o traducere românească din operele marelui Rabin Malbim şi la 19 ani, două cărţi proprii: „Yad Yosef” ( un comentariu din Gemara) şi „Dorash Moshe” (din Halacha). Rabinul a urmat şi studii seculare la universitatea din Cluj pe care le-a terminat cu o teză despre „Libertatea voinţei umane”.Read more…
Numărul evreilor mobilizaţi: circa 10-12% din cei circa 230.000 de evrei ai ţării, circa 25.000. Au răspuns chemării tineri şi adulţi, de la studentul în medicină Moise Solomon, născut în 1898, la celebritatea medicală care a fost dr. Arminiu Iaslovici, născut în 1852, locotenent de la războiul din 1877, căpitan în campania din 1913, maior în 1916. Săraci şi bogaţi, de la simplul băiat de prăvălie, la marele întreprinzător Max Carol Auschnitt. Read more…
Religia mozaică, cu un trecut de mai mult de 3000 de ani, nu a fost niciodată o religie monolitică. Pe vremea lui Abraham domnea un iudaism patriarhal care se desfăşura în cadrul familiei şi al clanului. După ieşirea din Egipt, – de a avut loc sau nu, fapt sau legendă, evenimentul reprezintă o data marcantă, fiind considerat momentul naşterii poporului evreu – , iudaismul a cuprins o populație care respecta un set precis de valori, legi şi rituri, definind viața şi comportamentul de fiecare zi. Ar putea fi numit un iudaism folcloric, în sensul că era legat de credințele si obiceiurile unui popor.Read more…
La sfârşit de iulie 1995, Guvernul României a fost informat de intenţia scriitorului Elie Wiesel, Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, de a vizita Sighetu Marmaţiei, însoţit fiind de o echipă internaţională de filmare care realiza un film despre locul unde s-a născut şi copilărit. În calitatea pe care o aveam atunci, de secretar executiv al Consiliului Minorităţilor Naţionale (funcţie îndeplinită între anii 1993-1997), m-am deplasat la Baia Mare pentru a pregăti vizita.Read more…
Într-o după-amiază de primăvară mă întorceam acasă de la cursuri împreună cu prietenii mei Micu Schapira și Marci Dollberg. Eram cu toții în anul întâi. Pe drum am întâlnit un cunoscut de-al lui Schapira. Ne-am oprit să stăm de vorbă și Schapira mi l-a prezentat: Rubin Schaffer, un „landsmann” [consătean] din Suceava, care urma să înceapă medicina la toamnă. Era înalt, slab, cu păr negru și cu ochelari. Purta o scurtă de lână în alb-negru. Mult mai târziu am aflat că scurta era făcută dintr-un palton pe care-l avea de la paisprezece ani, încă dinainte de deportare. A fost prima noastră întâlnire și mai știu exact unde s-a petrecut.Read more…
În cadrul preocupării noastre, din Arad, de a cultiva relaţii frăţeşti cu comunităţile evreieşti limitrofe, a intrat deja în tradiţie ca odată la an, de regulă în luna mai sau iunie, o delegaţie a comunităţii noastre să participe la festivităţile de comemorare a Holocaustului la Békéscsaba, în Ungaria. În acest an, evenimentul a avut loc duminică, 26 iunie, având ca subiect principal inaugurarea unui monument cutremurător.Read more…
Reptilele sunt acoperite cu solzi, păsările care s-au dezvoltat din reptile sunt acoperite cu pene, iar oamenii care au evoluat din maimuţe au pierdut blana, dar au rămas totuşi cu păr pe corp. Multă vreme oamenii de ştiinţă au crezut că aceste acoperiri ale corpului au evoluat independent unele de altele. Un studiu apărut într-o revistă de specialitate, la jumătatea lunii iunie a.c., sugerează că aceste acoperăminte naturale ale corpurilor fiinţelor vii au apărut şi s-au dezvoltat dintr-un strămoş comun care a trăit acum 320.000.000 de ani.Read more…
Un cuplu de vârstă doi pe trei, se trezește într-o dimineață cu multă buna dispoziție. După ce lasă aerul proaspăt să pătrundă în casă și execută exercițiile cardio, vine vremea tonicelor cătină pentru imunitate, lămâie și usturoi împotriva creșterii tensiunii arteriale, făină de in pentru curățirea sângelui, migdale împotriva anginei pectorale, polen pentru gândire pozitivă și câteva în plus mai oculte. Urmează ceaiul de măceșe, felia de pâine prăjită și comentarea știrilor de dimineață. „Pe când munceam noi, parcă nu erau atâtea violuri !’’ „Nu știam noi de ele !” Read more…
Oglinzile, la fel ca în povestea Albei ca Zăpada, vă pot minţi în faţă. Nu ştiu dacă vă vor spune că sunteţi cele mai frumoase din ţinut, dar sigur vă vor păcăli: puteţi părea mai suple, mai înalte, cu talia mai subţire şi picioare mai lungi, categoric altfel proporţionate. O fotografie (a se înţelege: nemodificată tehnic, netrucată) vă spune adevărul.
S-a întâmplat ca la meciul România-Franța. La referendumul din Marea Britanie, tabăra ”Brein”, a celor care doreau să rămână în UE a fost bătută aproximativ cum am fost noi. În mai mult de prima jumătate a zilei, ea a condus, apoi, la sfârșit, Brexit a învins cu 51,9 la sută față de 48,1 la sută, ceea ce a însemnat o diferență de peste un million de voturi. Din păcate, este un rezultat destul de categoric, nu este vorba de câteva zeci de mii de opinii. S-a dovedit că pentru peste jumătate din populația britanică, UE nu este o soluție viabilă.Read more…
Deunăzi o cunoştinţă iute la mânie, care adesea sfârşeşte prin a-şi ofensa adversarii, spunea că oricât de tare te-ai fi certat cu cineva trebuie să te împaci până la apusul soarelui. Şi mi-a dat imediat şi explicaţia: dacă ar fi să pleci peste noapte dintre cei vii, ai părăsi această lume cu sufletul neîmpăcat. Dar dacă cearta ajunge la paroxism în momentul precedent apusului de soare, cum ai mai putea să te împaci în timp util? – m-am întrebat eu nedezminţind fiziciana care am fost şi care studiase fenomenele de tranziţie.Read more…
În decembrie anul trecut, Fundaţia pentru Premiul Genesis şi-a anunţat decizia de a-l răsplăti pe acest strălucit reprezentant al speciei umane pentru calităţile sale unice, cu ediţia 2016 a distincţiei care include şi suma de un milion de dolari. Ceremonia de înmânare a Premiului are loc tocmai astăzi, 23 iunie, la Ierusalim, în prezenţa primului ministru Benjamin Netanyahu.
„E o distincţie tipic evreiască”, a glumit Perlman pe seama evenimentului. Toți vor o felie din ea”.Read more…
„Two-gun”Cohen (Cohen „două pistoale”) este genul de biografie în care viaţa bate filmul, adică realitatea depăşeşte imaginaţia. Este povestea unui evreu sărac, din East End în Londra, care ajunge milionar canadian, apoi general în armata Republicii Chineze condusă de Sun Yat Sen şi factor decisiv în hotărârea luată de Consiliul de Securitate al ONU care a dus la crearea IsraeluluiRead more…
Probabil vă veți spune că sunt prea multe amănunte și teorii întortocheate în această relatare . Ea este de fapt doar o poveste adevărată despre două sinagogi: o Casa lui Israel în Diaspora și o Casă a Diasporei în Israel, precum și despre oamenii care fac ca legătura dintre ele, să fie și să țină…Read more…
La gară era o mare mulțime de evrei. Ne-au închis în vagoane de vite și ne-au dus spre est. În satul Ataki, pe Nistru, ni s-a dat ordinul să coborîm din tren. Ne-au dus într-un lagăr îngrădit cu sârmă ghimpată. Barăcile erau ude și pline de noroi după o inundație recentă, dar trebuia să le folosim dacă vroiam să avem un acoperiș deasupra capului. Erau multe familii în fiecare cameră. În baraca noastră o femeie a născut; nu știu dacă mama și copilul au supraviețuit. Read more…
Mihai Dragolea îmi părea un adolescent la prezentul continuu, un visător cu sufletul însetat de iubire. Erudit şi profund, dar vulnerabil, incapabil de apărare în faţa agresivităţii incompetenţilor infatuaţi. Nu era în stare să lupte cu inamicii altfel decât transformându-i în personaje groteşti şi ţintuindu-i în coloana unei tablete sau între copertele unei cărţi… Şi a fost învins. Lovitura de graţie i-a fost aplicată în vara lui 2013, de «marea sortare» din instituţie (care nu avea în nici un caz obiectivul să păstreze valorile autentice)… Umbra dezamăgirii l-a cotropit pe Mihai. S-a retras la Petroşani, oraşul său natal, şi curând şi-a început drumul către staţia terminus.Read more…
„Duminica aceia” este titlul unui album apărut în anul 1945, cuprinzând imagini create de artistul Sol. Omovici despre Pogromul de la Iaşi. Din păcate informaţiile privind identitatea artistului sunt extrem de lacunare. Principala dovada a existentei sale o constituie însăşi creaţia sa artistică, unică în felul ei. Albumul este prefaţat de prof. univ. Iorgu Iordan, introducerea poartă semnătura Congresului Mondial Evreiesc, Secţiunea din România. În ambele texte se menţionează că Sol. Omovici a fost un supravieţuitor al Trenului Morţii.Read more…
Recent a apărut la editura Polirom volumul „Viața ficțiunii după o revoluție” de Radu Cosaşu , o carte bazată pe o ficțiune autobiografică, care conține, de la prima până la ultima pagină, o serie de scrisori. Prima parte, intitulată „Radu Cosașu și fiul său inexistent”, conține schimbul de scrisori între tatăl și fiul inexistent. Read more…
Printre poemele sinagogale unul e considerat de învățații Thorei ca fiind foarte sfânt. Este ”Șir ha-kavod” (= Cântecul de slavă), cunoscut și după primele două cuvinte ale primului vers, folosite ca titlu, ”Aniym Zemiroth” (=în traducere liberă: Doamne, îngăduie-mi să cânt imnuri de slavă). El este cântat în sinagogi după rugăciunea de ”Musaf” (=suplimentară”) în zilele de Șabat și sărbători. Cântecul exprimă dragostea profundă a omului față de Dumnezeu, putem spune Divinizarea lui Dumnezeu, slăvirea, admirarea și venerarea Lui. Melodia acestui cântec este foarte frumoasă, amintind un adevărat imn de slavă, cântat într-o gamă de înălțare, incluzând sunete de iubire, dragoste, admirație.Read more…
Site-ul baabel.ro foloseste cookies pentru a oferi un maxim de performanta experientei tale aici. Cookie-urile sunt pentru autentificare, statistici trafic Pentru a continua te rugam sa dai click pe ACCEPT, in caz negativ pe REFUZ
