În Africa de vest, în Mauritania, trăieşte o pasăre micuţă numită “Red Knot”. Care are un cioc lung şi subţire cu care scotoceşte nisipul de pe plaje, hrănind-se cu scoici. Dar în ultimul timp a fost văzută hrănindu-se cu alge. Schimbarea meniului se datorează faptului că scoicile, reacţionând la încălzirea planetei s-au ascuns mai adânc în nisip, acolo unde găsesc umezeală, iar ciocurile păsărilor sunt prea scurte ca să le mai ajungă. În luna iunie, Red Knot migrează până pe coasta arctică a Rusiei. Un zbor de 9.300 km. Iar în august se întorc, adulţii traversând cu popasuri de alimentare în Olanda, iar păsările tinere zboară via Polonia. Read more…
Tinereţe fără bătrâneţe?!
Dar ce-mi veni în acest miez de vară să readuc în discuţie acest subiect? Să fi fost scârţâitul oaselor sub efortul exerciţiilor fizice sau groaza de vacarmul celor patru zile de Untold care se vor năpusti peste Clujul meu iubit (în care mă regăsesc tot mai puţin) începând chiar de azi?! Adică nu mai sunt chiar atât de sprintenă nici la trup şi nici la concepţii (ca să nu spun minteJ) şi atunci gândul mă duce la tinereţea fără bătrâneţe care nu s-a dovedit nici pe departe atât de atrăgătoare precum îi suna numele. Read more…
Stomatologia la vârsta a treia şi implantul dentar
Ce este un implant dentar? Este un sistem terapeutic care constă în implantarea în interiorul osului a unei „rădăcini artificiale” pe care apoi se construieşte o baza coronară – (abutment), iar peste aceasta o lucrare protetică.Cel care e considerat „părintele” implantologiei moderne este medicul suedez Per Ingvar Branemark (1929-2014).Read more…
Serendipyty
Despre Serendipyty…Hans Selye, autorul faimoasei carti „De la vis la descoperire” (carte care a schimbat viața multor studenți la medicină), îi spunea ,,vedere periferică”. Horace Walpole (unul dintre primii promotori ai romanului „noir” ) a inventat în această privință, cuvântul „serendipitate”, plecând de la un basm ceylonez, cu titlul „Cei trei prinți din Serendip”Read more…
Cand mărul (UNESCO) nu cade departe de pom (ONU)
Asemănările dintre recenta rezoluţie UNESCO, privitoare la locurile sfinte din Ierusalim şi faptele sălbatice prin care hoardele ISIS încearcă să nimicească orice urmă de civilizaţie care li se iveşte în cale, sunt izbitoare. Nu reprezintă oare aceste grozăvii tentative bine plănuite de a face să dispară mărturii, adevăruri istorice? Cum altfel poate fi clasificată hotărârea unui organ, menit să ocrotească moştenirile umanităţii, de a supune votului membrilor săi o rezoluţie, care falsifică istoria într-un mod atât de brutal, decât “genocid cultural”? Şi cum altfel decât “genocid cultural” pot fi calificate atacurile ISIS (ISIL, DAESH) cu scopul de a anihila tezaurul cultural de neprețuit din Aleppo sau Palmyra, păstrat cu sfinţenie timp de milenii?Read more…
Un weekend în Apuania
Apuania…Am depăşit localitatea Castelnuovo di Garfagnana şi părăsind şoseaua, am intrat pe un drum alpin îngust, sinuos la extrem, şi relativ întunecat, înconjurat de păduri dese de foioase, drum denumit pe bună dreptate Via Sumbra…Minibuzul urcă încet, claxonând la intrarea în fiecare curbă pentru a evita coliziunea cu un eventual vehicul care coboară din sens contrar. Dar automobilele care s-au încumetat să circule la această ora pe Via Sumbra sunt foarte rare. Este aproape întuneric. În minibus s-a lăsat tăcerea. Depăşim un om în etate care urcă drumul voiniceşte per pedes, fără să dea vreun semn că ar dori să continue drumul cu noi. Cineva glumeşte: Omul acesta a pornit la drum când era copil!Read more…
Noi, ei, al nostru, al lor, dar până la urmă al tuturora
Trebuie să recunosc că m-am cam codit câteva zile bune înainte de a hotărî să pun pe hârtie cele ce urmează. În primul rând am dorit ca pârjolul (că nu găsesc alt cuvânt pentru cele întâmplate în urmă cu numai trei săptămâni) să fie stins, oamenii să se întoarcă la treburile lor (deși cam 600- 700 de familii haifiote nu mai au unde să se întoarcă), dar mai ales am așteptat ca norii, de fum și de gânduri negre, ce se adunaseră pe cer de-a valma, să se risipească și să permită omului de rând să priceapă mai mult sau mai puțin ce și de ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat.Read more…
T de la televiziune
Televiziunea cu T (mare) nu poate exista fără strădania de a alcătui un „DreamTeam” din: sunetist, operator imagine, editor imagine, producător, reporter şi realizator, stafful de la emisie şi din carul de reportaj, electronişti, IT-işti, conducătorii auto şi toţi ceilalţi, care chiar dacă nu au un t în titulatură, îl poartă în suflet, ca de pildă regizorii de emisie! Şi cu cât sporeşte competiţia pe piaţa de televiziune, cu atât ar trebui să fie mai intens T-ul mare de la Televiziunea Publică!Read more…
Post truth
Celebra expresie ”don’t confuse me with facts” a devenit, la îndemâna multora, un instrument de a ataca și demasca falsul, neadevărul, enunțurile bazate pe baloane de săpun. Mie personal expresia aceasta mi-a fost suficientă zeci de ani, folosind-o ori de câte ori mă loveam de un enunț a cărui legătură cu realitatea era doar o pură coincidență. N-am mai căutat fraze suplimentare, mie aia din engleză mi-era mai mult decât suficientă. Până când…am citit pe undeva că celebrul dicționar Oxford alege în fiecare an cea mai potrivită nouă expresie lingvistică care reflectă reacția limbii engleze la o nouă realitate. Ei bine, celebra instituție britanică a ales pentru anul 2016, recent decedat, un cuvânt pe care mi-e și jenă să-l traduc în oricare altă limbă: post-truth !Read more…
Ciolent tunisian
Ingrediente: patru sau cinci linguri de ulei de măsline extravirgin, o ceapă mare feliată,o jumătate de căpățână de usturoi desfăcută, un kg. antricot de vacă, feliat, o jumătate de kg. de boabe de grâu zdrobite (se găsesc în magazinele cu produse din Orientul Mijlociu), patru morcovi curățați ți tăiați în jumătăți sau sferturi, trei sau patru fire de țelină, o linguriță de pastă de ardei mai iute sau mai puțin iute, o linguriță de coriandru, o jumătate de linguriță de chimion, piper și sare după gust, apă.Read more…
Sine ira et studio
“Sine ira et studio “ . În S.U.A., în Israel, în mai multe țări europene și practic pe toate continentele excluzând, Anctartica, au avut loc atentate teroriste iar făptașii erau aderenți la un islam radical. Mie mi se pare normal ca musulmanii sosiți în State să fie verificați mai temeinic. Desigur, ar fi mai frumos, mai “ corect politic “ să nu faci diferența între ei şi budiști de ex. Dar când ai fonduri și personal limitat și e vorba de securitatea națională, atunci trebuie să ai priorități . Și sigur trebuie să te uiți dîn ce țară vine, pentru că din Nepal vine ( azi ) sigur un nepalez pe când din Franța ( iar în viitor dîn Germania ) nu știi exact cine vine. Iar extrema extremelor o reprezintă statele unde e haos de ani sau zeci de ani . Din acest punct de vedere, interdicția de trei luni a lui Trump pentru anumite țări ( “ să încercăm să ne lămurim ce se petrece “ ) eu nu o consider bigotism . Ideea accesului absolut liber într-o țară mi se pare la fel de inacceptabilă, exact la fel ca lipsa unui control înaintea urcării în avion .Read more…
Ştiu de unde vin… dar oare încotro se vor îndrepta?!
mai în fiecare zi și mai în fiecare seară, ajungi la concluzia că 90% din știrile ce ți se pun la dispoziție își au originea în războiul sfânt declarat și declanșat în numele unei religii care ar trebui să promoveze înțelegerea între oameni și nici decum să-i îndemne să se ucidă unii pe alții. Ba mai mult, cu cât trece timpul afli că de fapt dușmanii (și victimele) acestei noi realități nu sunt numai cei ce aparțin altor religii și popoare ci și (sau uneori mai ales!) coreligionarii tăi care însă aparțin unor secte diferite de a ta, deci ei trebuie să moară pentru că de fapt ei nu sunt musulmani exact ca tine, așa că…Treptat, gândurile îți fug de la un eveniment la altul, se îngrămădesc în puținii neuroni care ți-au mai rămas și-ți învolburează mintea de o manieră care nu-ți permite să judeci logic.Read more…
Panseurile unui naiv incurabil
Vine noul stăpân al lumii!!! Șeriful cu părul în vânt a hotărît să viziteze regiunea în care schimbările se produc de la o zi la alta, preferând-o altor multor părți ale globului, unde liniștea și pacea domnesc de mulți, mulți ani și unde plictisul stă cu regele la masă.
Vestea cea mare ne-a găsit complet nepregătiți, nu pentru că nu știam de mult de planurile lui, și nu pentru că n-am ști cum să întâmpinăm un asemenea eveniment, ci deoarece noul împărat al lumii libere a dovedit din plin în primele patru luni de domnie că ceea ce-l caracterizează cel mai bine e imprevizibilitatea, și cum te poți pregăti pentru o vizită a unei superpersonalități dacă nu știi la ce te poți aștepta?Dar, ca să fiu sincer, după părerea mea problemele noului președinte al Statelor Unite legate de această vizită sunt mult mai serioase decât ale gazdelor sale. Noi ăștia de pe aici ne cunoaștem bubele, și cam știm pe unde au eșuat toți cei care ne-au vizitat de-a lungul vremii încercând să facă pace într-o regiune care vede în încetarea ostilităților o adevărată catastrofă care trebuie evitată cu orice preț (amănunte cu altă ocazie).Read more…
Tată, vreau să mă însor cu Jóska … Nu se poate!
„De ce?” urmează întrebarea lui Bulă, într-un banc vechi şi, probabil, binecunoscut cititorilor. „Pentru că e ungur!” vine răspunsul care ar trebui să stârnească ilaritate. Analizând această succesiune de replici, îmi dau seama că în vremurile sumbre, în care homosexualitatea era pedepsită prin lege, exista, totuşi o oarecare deschidere spre această orientare sexuală veche de când lumea – şi având cam aceeaşi pondere, de când lumea…
Iată că în deceniul doi al Mileniului Trei, după ce – potrivit statisticilor internaţionale – lumea civilizată (şi nu numai) acceptă din ce în ce mai mult existenţa cuplurilor de acelaşi sex, tendinţă care, tot potrivit statisticilor, nu a dus la o creştere a ponderii acestora, o mişcare din România, întitulată Coaliţia pentru familie, e gata să-şi atingă ţelul. Obiectivul ei nu este de a încuraja măsurile de consolidare a familiei şi de protecţie materială şi spirituală a membrilor acesteia, ci de redefinire a ei în Constituţia României.Read more…
In memoriam Ernő Gáll (1917-2000)
În articolul de faţă ne propunem o scurtă prezentare a studiului intitulat Kettős kisebbségben” [În dublă minoritate], publicat în revista Korunk în anul 1991. (nr.8). Semnificativ pentru importanţa pe care a acordat-o acestui text este următoarea consemnare în jurnalul său: ”Ieri am terminat scrierea mea despre relaţiile evreo-maghiare. Am fost dator mie însumi cu o analiză a celor două componente ale identităţii mele , a relaţiilor dintre ele”, (1991, iunie 10). În general trebuie spus că deşi adeziunea lui la limba maghiară, la cultura şi spiritualitatea maghiară a fost totală şi fără rezerve, totuşi , l-a preocupat evreitatea lui , originea lui evreiască. Read more…
Pe lângă Ziduri…
Atunci când romanii au distrus și au pustiit Templul din care a rămas doar Zidul de Vest, nu era nici un alt sălaș în care Unicul să fie slăvit. Abia peste trei secole s-a construit prima biserică a creștinilor, Biserica Sfântului Mormânt și doar după alte trei secole prima moschee, cea a lui Omar. Chiar dacă succesiunea în timp nu conferă neapărat priorități valorice, ar trebui acceptată ca un indiciu al intensității legăturilor spirituale. Pentru evrei, a fost locul în care s-au păstrat de a lungul unui mileniu Tablele Legii, chintesența credinței lor. Potrivit narativului iudaic Prezența Divină a însoțit tabernacolul – Chivotul Legii – în tot timpul peregrinărilor poporului și a continuat să vegheze prin zidurile Templului din Ierusalim. Pentru creștini, Templul a avut semnificații doar pentru câteva întâmplări din viața lui Isus petrecute acolo (confirmarea și, disputa cu zarafii). Locurile sfinte pentru creștini au fost în egală măsură ieslea din Bethlehem, locul copilăriei la Nazaret, râul botezului, Iordan, grădina Getshemani de pe Muntele Măslinilor și Golgota unde a fost ridicat Biserica Sfântului Mormânt, de către Împărăteasa (Sfânta) Elena a Bizanțului, care însă nu are nici-o legătură cu Zidul Plângerii. Cu totul altfel stau lucrurile cu cele două moschei clădite de primii califi omeiazi cu scopul, nedisimulat, de a demonstra adevărul obsesiei musulmane repetată în Coran, că Mahomed ar fi fost adevăratul urmaș al lui Abraham (Ibrahim) primul om care a propovăduit existența unui singur și unic Dumnezeu.Read more…
Gettysburg
Aici, la Gettysburg, în urmă cu aproape un secol şi jumătate, mai precis în iulie 1863, a avut loc bătălia hotărâtoare între cele două tabere participante la războiul civil american: Nordul Statelor Unite sau Uniunea, pe de o parte, şi Statele Confederate ale Americii, mai pe scurt Confederaţia sau Sudul, pe de altă parte. Localitatea Gettysburg prezintă interes pentru numeroasele relicve ale războiului civil, inclusiv un mare cimitir unde se odihnesc victimele ostilităţilor. Pe aleea principală vedem tunurile părţilor combatante şi statuile ecvestre ale comandanţilor care s-au înfruntat aci: ambiţiosul general Robert Edward Lee, comandantul trupelor Confederate, şi generalul George Gordon Meade, comandantul trupelor Uniunii.Read more…
Cui i-e frica de bluzele hippie-boeme?
Bluzele boho – inspirate de ii din diverse geografii – sunt un alt articol vestimentar pe care femeile se grăbesc sa îl pună pe lista neagră. Dilemele sunt multiple („Se poarta și cu altceva, în afara de jeanși? Par că am sâni enormi în bluza asta! Le mai asortez cercei sau brătări? Pot purta așa ceva la birou?”), iar opțiunile din magazine se multiplica în egala măsură. Daca în urma cu 2 ani modelele rămâneau similare originalelor (pânză topită albă sau in alb, broderie monocromă), acum aceleași bluze sunt croite din pânze mai pline sau din denim, broderiile au devenit complexe și multicolore, li s-au adăugat pampoane, ciucuri și sfori împletite, iar bluzele se lungesc și se transformă în kaftane sau rochii.Read more…
Amintiri din scurta mea studenție în Clujul anilor 1976-1977
Nu e ușor să evoci lucruri petrecute cu patruzeci de ani în urmă. Toate amintirile pălesc cu timpul, dar cele neplăcute se destramă mai repede ca celelalte, ceea ce inevitabil face ca vremurile demult apuse să ne apară mai fericite decât erau în realitate, mai ales că pe atunci eram tineri. Deci trebuie să am grijă să nu idealizez „vremurile fericite de odinioară”. Îmi închipui că cititorul cunoaște destul de bine situația precară din Clujul anilor 1970. Dar din perspectiva mea de atunci, ca student occidental, cetățean relativ nou al RFG, greutățile nu-mi apăreau atât de mari ca cele pe care localnicii le-au suferit pe propria lor piele, ca să nu mai vobim de cele pe care le-au avut de suferit în deceniul următor. Cum se face că am fost nevoit să studiez la Cluj, cu toate că absolvisem liceul la Frankfurt cu un bacalaureat strălucit? Explicația e simplă. La vârsta de 13 ani am plecat din Oradea împreună cu părinții și ne-am stabilit la Frankfurt. M-am adaptat cu ușurință la condițiile locale și la viața școlară. Am învățat temeinic limba germană și după câțiva ani am reușit să obțin o notă mai mult decât acceptabilă la bacalaureat. Și totuși nu a fost suficientă pentru o universitate germanăRead more…
Rămas bun, Arad!
Sunt arădeancă get-beget, atât din partea tatălui meu cât și a mamei. În cimitirul vechi din oraș sunt înmormântate trei generații din familia mea – străbunicii, bunicii și părinții, din partea tatălui. Familia mamei mele care a trăit și mai trăiește la Târgu Mureș, cel puțin bunicul și surorile lui erau originari din Lipova. Este foarte posibil ca vechimea familiei în zonă să fie și mai mare deoarece – și asta am aflat acum cu prilejul celor 300 de ani de la stabilirea primilor evrei în Arad – familii de evrei trăiau încă din vechime în comunele din jurul orașului, inclusiv la Lipova. Din păcate, nu am fost niciodată acolo, nu știu în ce stare se află cimitirul și dacă sunt îngropați acolo străbunicii.Read more…