Printre poemele sinagogale este un imn dedicat preamăririii lui Dumnezeu. El este cântat de publicul din comunitate după rugăciunea de vineri seara, în ajun de Șabat. Acest imn este o prezentare poetică a celor 13 principii filosofice ale credinței iudaice compuse de Maimonide (Rabi Moșe ben Maimon). Imnul este prezent în liturghia tuturor evreilor, diferențele fiind asupra melodiei cu care este cântat (vedeți în acest sens explicațiile în Encyclopaedia Judaica, 1971, vol.19, col. 834). Totuși, el nu este recitat în unele comunități hasidice.Read more…
Am început facultatea de medicină la Iași, în prima serie după război, în luna mai, 1945, primul an terminându-se în luna octombrie, adică numai după 5 luni. Eram foarte mulți studenți în această serie deoarece s-au adunat foști soldați, care s-au întors de pe front, mulți tineri evrei care întrerupseseră studiile din cauza legilor rasiale – cei mai mulți după ani de muncă obligatorie – și cei reveniți, ca mine, din ghetouri și lagăre, care pierduseră și ei 4 ani de studii. Tinerii evrei din București avuseseră norocul să li se echivaleze o parte din anii absolviți la institutele de învățământ evreiești care funcționaseră cu mari eforturi și sacrificii ,dar și cu foarte bună pregătire datorită profesorilor eminenți care au putut preda numai studenților evrei. Pentru mine, intrarea la medicină a fost o minune la care am putut accede numai pentru că a fost singura serie care nu a dat concursul obligatoriu. E sigur că nu aș fi reușit pentru că după cei 3 ani de ghetou trebuia să învăț din nou cum se învață. Cu mâna pe inimă pot afirma că în primul an de facultate nu m-am sculat dimineața mai târziu de ora 5 și nu m-am culcat mai devreme de ora 24.Read more…
Mama lucra la opera din București: cosea costume, repara costume, ajusta costume și cred că și visa costume. Costumele m-au fascinat și pe mine încă de atunci și astfel într-o zi, m-am trezit croind și cosând rochițe pentru fetița mea, cu toate că nu învățasem acest lucru.Pe vremea aceea nu existau grădinițe. “Grădinița” mea a fost opera din București unde o însoțeam pe mama de dimineața până seara. La 4 ani am avut primul rol în copilul din “Madame Butterfly”, iar mai târziu, multe alte roluri de figurație în diverse opere.Read more…
În Ungaria și Transilvania, Purimul fără kindli nu prea este Purim. Kindli este de fapt o variantă a prăjiturii ”beigli”, adică acel cozonoc răsucit, gen ruladă, fie cu nucă sau cu mac ce se servește de Crăciun. Bucătăria evreiască din Transilvania și Ungaria a preluat-o și a adaptat-o. Umplutura este aceeași, ea poate fi nucă sau mac, forma este oarecum schimbată, este ruladă, dar nu mai e răsucită..Read more…
Gențile din rafie, răchită sau iută, de toate formele, dimensiunile și culorile, au împânzit magazinele și siteurile, ca să nu mai vorbesc de omniprezența lor în paginile revistelor, la brațul celebrităților, în fotografii pe Instagram și pe podiumuri. Iar când spun că sunt omniprezente, nu glumesc.Read more…
Minunata lună mai a Clujului, cu teii şi salcâmii înfloriţi, absolvenţi de liceu care trăiesc euforia înmiresmată a trecerii din adolescenţă în maturitatea (pecetluită de bacalaureat), se îmbină din nou cu emoţiile stârnite de Filele istoriei evreimii clujene, pe care le depănăm din nou în această lună îndoliată de amintirea deportărilor la Auschwitz (mai-iunie 1944)…Aşa e existenţa noastră evreiască în care durerea se îmbină cu nădejdea şi cu îndatorirea recuperării şi repovestirii vieţii evreiești dinainte de Holocaust, pentru ca şi generaţiile actuale (dar şi cei de vârsta noastră) să afle şi să înţeleagă cât de semnificativă a fost contribuţia evreimii clujene la istoria şi progresul Oraşului Comoară.Read more…
Donald Trump și consilierii lui pot fi satisfăcuți de felul cum s-a desfășurat vizita președintelui american în Orientul Mijlociu. Primiri somptuoase, manifestări de simpatie, nici un fel de proteste cu excepția zonei Gaza – dar acolo nu a fost – deci partea americană poate bifa evenimentul cu calificativul succes. Aceasta deoarece, ca un om de afaceri, Donald Trump a plasat vizita sub semnul pragmatismului, ceea ce, într-un fel nu este greșit. La asta se pricepe și aici a și reușit. Pragmatismul a constat în primul rând în încercarea de a schimba imaginea Statelor Unite în regiune, de a contracara strategia lui Barak Obama de retragere și de neimplicare americană în conflictele dintre cele mai variate grupări – practic dintre șiiți și suniți – deoarece și obiectivele războului dus de Statului Islamic intră în această categorie. Aparent, prin prezența lui în Arabia Saudită și întâlnirea cu liderii Consiliului de Cooperare al Golfului, Trump a reușit să șteargă perceperea negativă a SUA din partea unor țări arabe. Dar dacă urmărim mai atent discursul lui Trump în fața liderilor musulmani și-l luăm la puricat, ne dăm seama că abordarea actuală nu se deosebește fundamental de cea a lui Obama. Read more…
De multă vreme mă preocupă – mai mult din considerente practice decât din vreo ascunsă afinitate pentru psihologia socială – subiectul identității evreiești. Am realizat mai târziu că subiectul în aparență simplu este foarte complicat Și că generații de oameni studioși au scris foarte multe, au iscat numeroase polemici încercând să găsească definiții complete și corecte – spre uzul evreilor și neevreilor, a celor care iubesc poporul evreu dar și acelor care din motive confuze nu îl iubesc – prin care să formuleze o idee clară asupra identității evreiești. Dar în loc să se clarifice ideia – odată cu trecerea timpului, cu sporirea scrierilor și accentuarea dezbaterilor, ajunse chiar la conflicte majore – ea s-a complicat, s-a încâlcit din ce în ce mai mult. Și ca să nu apelez la opiniile și experiențele altora, am să apelez la propria mea memorie pentru a regăsi modul în care a evoluat în conștiința mea preocuparea identitară.Read more…
La 16 mai 2017, în sala festivă din clădirea centrală a Universităţii Tehnice Cluj – sală care poartă numele lui Alexandru Domşa, primul rector (1953 – 1968) al instituţiei – a avut loc decernarea titlului de Doctor Honoris Causa, lui Nahum Finger, profesor universitar emerit al prestigioasei Universităţi Ben Gurion din Neghev, un savant de marcă şi o personalitate de seamă a învăţământului tehnic superior din Israel. Nachum Finger a studiat ştiinţele inginereşti la Universitatea Columbia din SUA, obţinând două doctorate, în ştiinţele inginereşti şi în cele ale educaţiei, o combinaţie care i-a asigurat ulterior competenţe excelente pentru funcţiile de răspundere pe care le-a îndeplinit de-a lungul carierei, precum: rector al Universităţii Ben Gurion din Neghev (1994-2002) şi director adjunct al Consiliului Israelian al Învăţământului Superior (2008-2012), ca să amintesc doar două dintre ele.Read more…
La această întrebare pe care o completez cu ”și Holocaustului”, răspunsul meu – și bănuiesc și al altora – este un categoric ”da”. Avem nevoie din foarte multe motive, unele pozitive, altele negative. Vreau să mă explic: cele pozitive se referă la contribuția substanțială a evreilor din toate provinciile românești la dezvoltarea economică, socială, culturală a țării căreia i-au aparținut de-alungul istoriei și mă gândesc aici nu numai la România, ci și la Imperiul Austro-Ungar sau Rusia. Iar aceste referiri trebuie să existe, într-un fel sau altul, în cadrul noului muzeu. Federația Comunităților Evreiești din România, de pildă, are printre altele, la sinagoga Unirea Sfântă din Mămulari, locul unde la ora actuală există un muzeu al evreilor, în curs de reorganizare, afișe cu contribuția evreilor din Vechiul Regat la dezvoltarea industrială a României din secolele 19 și 20. Noul muzeu ar trebui să cuprindă, așa cum am arătat mai sus, și celelalte provincii, cu sublinierea asemănărilor și diferențelor în politica față de evrei.Read more…
Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la reunificarea orașului Ierusalim. Capitala Israelului. Orașul celor trei religii avraamice, capitala monoteismului. Centru cultural al întregii lumi. Întâmplător, de asemenea orașul meu. Orașul fusese împărțit în anul 1948, partea sa răsăriteană, incluzând și orașul vechi, fiind ocupată de armata iordaniană. Reunificarea a avut loc în urma Războiului de Şase Zile, din luna iunie 1967, când armata iordaniană a atacat Israelul, regele Hussein voind să participe la împărțirea prăzii alături de Egipt și Siria. Perioada împărțirii orașului a fost o de decădere, de provincializare și de ruinare a lui. Cartierul evreiesc din orașul vechi a fost distrus. În partea israeliană, orașul era izolat, cartierul elegant Mamila devenit sărac, ruinat, linie de frontieră supravegheată de Organizația Națiunilor Unite. Accesul dintr-o parte a orașului în alta era interzis. Clădirea ”Notre Dame” era împărțită în două. Absurdul era împărțirea orașului pe cartiere pe baze etnico-religioase și pe baza liniei frontului la încetarea focului în 1948. Tragedia era creșterea urii între oameni pe o asemenea ”bază”.Read more…
Pornesc de pe strada Şincai, unde am copilărit. Traversez Piaţa Păcii. În colt, “Croco”, unde ne adunam ca studenţi, la o cafea şi la o șuetă. Ajung la începutul Strazii Republicii. Strada e cunoscută astfel de mai toţi clujenii, deşi de-a lungul timpului a avut denumiri diferite. Până in 1918, în perioada Imperiului Austro-Ungar s-a numit Majális-út, între 1923-1941, Strada Regală, după război şi abolirea monarhiei a primit – în mod logic, numele de Republicii, iar după Revoluţia din 1989, pentru scurt timp s-a numit Gheorghe Bilașcu – intemeietorul Scolii Clujene de Stomatologie dupa 1918 la Univesitatea din Cluj. Apoi a revenit la denumirea din trecutul recent: Republicii.Read more…
Povestea care urmează ne arată ce posibilități fabuloase are creierul nostru dar aruncă și o lumină asupra vieții după moarte. Religiile monoteiste au diverse imaginiale drumului pe care îl urmează sufletul după moarte, adică după ce părăseşte corpul. Singură religia hindusă crede în metempsihoză, în reîncarnare. Indienii cred că sufletul se reîncarnează în altă ființă vie, nu neapărat într-un om. Se poate reîncarna într-o vacă, de pildă, într-o muscă sau în alt om. De aceea indienii nu omoară vacile, care se plimbă indolente pe străzile orașelor indiene, prin magazine şi restaurante, fiind încredinţaţi că în ele poate sălășlui sufletul unui om. Dar sufletul acesta poate să-şi fi gasit un adăpost temporar într-o muscă. Hindușii poartă adeseori o mască de tifon ca sa nu înghită vreo insectă aflată în zbor. Dacă toate astea vi se par povești de adormit copiii citiți povestea Nataliei Beketova.Read more…
Titlul de mai sus va avea, sunt convins, darul de a enerva pe unii din cei care se vor hotărî să citească aceste rânduri. El provine dintr-o povestioară din vremurile copilăriei mele, dar aspectul său hazliu va părea în ochiiRead more…
Cartea de bucate a mamei mele, Irina Szmuk, despre care am scris de multe ori iar cititoarele din generația mea o cunosc, a fost întotdeauna o inspirație pentru mine chiar și în zilele noastre când la modă este ”noua bucătărie” (cu trei fire de salată pe farfurie, o felie de roșie, o pată de sos ca să arate bine și eventual o felie de ceva). Ea vroia să dea rețete cu ingrediente obișnuite și care se prepară ușor. Sigur că ținea cont și de ”oferta pieții”, de perioada neagră în care carnea era o raritate, de aceea figurează și rețeta chiftelelor din parizer.Read more…
Săptămâna asta mă pregătesc pentru un workshop de stil personal urmat de un interviu şi o sesiune foto, apoi mă îndrept spre Brașov pentru un curs de 2 zile de instruire a angajaților din retail fashion şi mă reîntorc acasă pentru petrecerea de botez a băiețelului celei mai bune prietene. Una peste alta, fac bagaje şi îmi construiesc ținute pentru 6-7 zile cu evenimente total diferite, ca moment al zilei, prezenţă, audienţă, nivel de eleganţă. Voi întâlni persoane noi, voi intra în rol de „profesoara” şi de invitat, voi păşi în faţa unei camere de filmat şi foarte posibil voi posta mult pe Instagram.Read more…
Vine noul stăpân al lumii!!! Șeriful cu părul în vânt a hotărît să viziteze regiunea în care schimbările se produc de la o zi la alta, preferând-o altor multor părți ale globului, unde liniștea și pacea domnesc de mulți, mulți ani și unde plictisul stă cu regele la masă.
Vestea cea mare ne-a găsit complet nepregătiți, nu pentru că nu știam de mult de planurile lui, și nu pentru că n-am ști cum să întâmpinăm un asemenea eveniment, ci deoarece noul împărat al lumii libere a dovedit din plin în primele patru luni de domnie că ceea ce-l caracterizează cel mai bine e imprevizibilitatea, și cum te poți pregăti pentru o vizită a unei superpersonalități dacă nu știi la ce te poți aștepta?Dar, ca să fiu sincer, după părerea mea problemele noului președinte al Statelor Unite legate de această vizită sunt mult mai serioase decât ale gazdelor sale. Noi ăștia de pe aici ne cunoaștem bubele, și cam știm pe unde au eșuat toți cei care ne-au vizitat de-a lungul vremii încercând să facă pace într-o regiune care vede în încetarea ostilităților o adevărată catastrofă care trebuie evitată cu orice preț (amănunte cu altă ocazie).Read more…
Pe viitor, termenul de armă cibernetică va fi din ce în ce mai menționat în legătură cu actele beligerante între puteri politice antagoniste. Toate aceste pericole sunt generate și exploatate de lumea interlopă cibernetică sau organizații sponsorizate de state. Este cunoscută implicarea serviciilor secrete rusești în alegerile americane și mai recent în cele din Franța prin atacuri la sistemele Partidului Democrat american cât și la partidul La Marche francez. Într-un recent articol în revista Economist, se spune că indiferent de ce eforturi se fac în tehnologie, vulnerabilitățile sistemelor și aplicațiilor software nu vor putea fi înlăturate. Complexitatea acestora face imposibilă prevenirea lor. Numai sistemele folosite de Google au două miliarde de linii de cod. Este nevoie de un efort comun internațional de legislație și cooperare tehnologică ca să se minimizeze pe cât posibil efectele acestor atacuri atât asupra țărilor cât și a utilizatorilor individuali. De aceea eu cred că trăim Primul și Eternul Război Cibernetic Mondial care nu se va termina în viitorul apropiat.Read more…
Alegerile prezidențiale din Franța s-au încheiat, din fericire conform sondajelor. Emmanuel Macron, un proeuropean centrist (provenind din cercuri socialiste) a ieșit învingător și a promis securitate pentru francezi, apărarea Europei, unitatea, indiferent de gruparea politică căreia aparțin alegătorii. Este o satisfacție pentru susținătorii Europei unite și un indicu al trezirii la realitate a oamenilor în fața populismului și izolaționismului. Dar lucrurile se pot analiza în două feluri – privind partea plină a paharului sau partea goală. Cel mai bine este să privești ambele. Ceea ce am scris anterior este partea plină, însă la cea goală s-au adunat multe lucruri care, în următoarele zile vor fi luate la puricat, dar deja au apărut primele semne și ar fi bine să le cunoaștem .Read more…
N-am scris niciodată despre granițe, poate pentru că niciodată nu mi-a plăcut geografia.
N-am scris despre Prut, granița dintre locul unde bunicul meu e înmormântat și cel în care eu m-am născut, ca să nu trezesc gânduri și sentimente, poate de mult adormite.
N-am scris nici măcar despre inexistenta graniță dintre Israel și vecinii săi de la răsărit, poate pentru că o asemenea graniță nici nu există, sau există dar nimeni nu știe pe unde se află, sau există mai multe granițe în acea parte a Țării Sfinte. Dar eu știu încă de mic copil că există granițe, uneori cumplit de clareRead more…
Site-ul baabel.ro foloseste cookies pentru a oferi un maxim de performanta experientei tale aici. Cookie-urile sunt pentru autentificare, statistici trafic Pentru a continua te rugam sa dai click pe ACCEPT, in caz negativ pe REFUZ
