Îmi amintesc că în copilărie, unul din jocurile mele preferate era să merg pe la prietene și să împodobim împreună pomul de Crăciun. Petreceam ore în șir, făceam podoabe din hârtie colorată… Și când totul era gata se aprindeau lumânărelele. Într-o zi l-am întrebat pe tata dacă pot să fac și eu un pom de Crăciun acasă. „Nu!”, a venit răspunsul. „Lumânărelele le aprindem de sărbătoarea noastră.” Am acceptat (cu părere de rău) hotărârea tatei și acum, când înțeleg mai mult, tind să-i dau dreptate: dacă nu ne păstrăm propriile sărbători, cine să le păstreze pentru noi? De fapt, nu m-aș mira dacă Hanuka și Crăciunul ar avea pe undeva o origine comună, ar fi ecouri ale unui ritual străvechi de a aprinde focuri pentru a alunga întunericul în nopțile cele mai lungi ale anului. Și, precum se știe, adesea religiile noi adoptă obiceiurile mai vechi – e mai simplu decât să încerce să le combată… Dar… lumânărele?? Doar Hanuka comemorează miracolul căniței de ulei care a ajuns pentru opt zile pentru lampa din Templu. Atunci de unde lumânărele? Într-adevăr, evreii care trăiau în jurul Mediteranei, în locuri unde cresc măslini, foloseau lămpi cu ulei.Read more…
La mulţi ani! – urarea noastră diferită
Până în clasa întâia primară ştiam româneşte doar să salut şi să spun „da” şi „nu”. Cred că aveam vreo cinci ani când, de Anul Nou, mama m-a învăţat ce să le spun celor cu care ne vom întâlni. „Dacă vorbesc ungureşte, le spui Boldog Új Évet!, iar dacă vorbesc româneşte, An Nou fericit! sau La mulţi ani!”. Am învăţat ambele urări şi le-am rostit plină de elan şi importanţă. Au trecut decenii de atunci şi, în mod interesant, abia acum mi-a atras atenţia faptul că cea mai populară urare românească de Anul Nou este complet diferită de toate celelalte din spaţiul european şi nu numai. Din exemplele date în articol reiese limpede că urarea noastră românească diferă de toate celelalte. Ea nu se referă explicit la anul care urmează şi nici la calitatea lui, ci la ani, în general. Dar care este sorgintea acestei urări? Cel mai probabil, expresia La mulţi ani! provine din latinescul ad multos annos, care în Antichitatea romană era o aclamaţie adresată oamenilor de rang înalt. De pildă, apare în Historia Augusta[3] la întronarea lui Severus Alexander, când senatorii i se adresează cu formula: Augustus noster, imperator noster, di te servent, vincas, vigeas, multis annis imperes („Zeii să te ocrotească, să birui, să fii sănătos, să domneşti mulţi ani”)Read more…
Laszlo Alexandru: DESPRE CENZURĂ (cuvinte la o lansare de carte)
Subiectul în sine, despre cenzură, este complex și delicat, chiar dacă poate da loc și la picanterii. Însă dacă ne transpunem cu gîndul în vremea aceea, adică în comunism, instituția cenzurii nu era deloc amuzantă. Dimpotrivă, ne cam umplea deRead more…
Mike Klein: VIZITA PREMIERULUI NETANYAHU, VAZUTĂ de la WASHINGTON
Agresivitatea verbală şi condescendenţa cu care Netanyahu critica preşedintele Statelor Unite în faţa congresului şi a întregului popor american, a adus-o aproape de lacrimi pe Nancy Pelosi, conducătoarea democraţilor din congres. Ea a declarat la sfârşitul discursului că Netanyahu aRead more…
NU-MĂ-UITA – CENTENARUL GENOCIDULUI ARMEAN
Am primit o insignă reprezentând o floare de nu-mă-uita din care izvorăşte o nesfârşită tristeţe. O floare-ochi cu o pupilă întunecată, cuprinzând suferinţa şi jalea trecutului, înconjurată de un inel galben alcătuit din douăsprezece segmente – numărul dalelor monumentului deRead more…
RĂZBOI şi PACE
De la bun început vreau să liniștesc cititorii: n-am de gând să scriu tomuri voluminoase ca romanul lui Lev Tolstoi. Dar cea de a 70-a aniversare a încheierii celui de-al doilea război mondial – în Occident la 8 mai, laRead more…
ÎN PRAGUL EXPOZIŢIEI “EGON MARC LÖVITH”
Nu am lipsit de la vernisajul nici unei expoziţii clujene a lui Egon Marc Lövith. Îl cunoşteam dintotdeauna, pentru că – împreună cu soţia sa Margot – se număra printre prietenii cei mai apropiaţi ai părinţilor mei. Încă din varaRead more…
71 DE ANI DE ABSENŢĂ
Ne întristăm la moartea celor apropiaţi: rude, prieteni, colegi, cunoştinţe, vecini. Luăm parte la ceremonia înmormântării lor, depunem o floare, evocăm persoana dispărută şi apoi încercăm să oblojim rana absenţei sale, cu amintiri…Acum 71 de ani, în mai 1944, înRead more…
COINCIDENŢĂ
A trecut un an de când rămășițele evreilor din Ardeal – cu susținerea autorităților și a principalelor organizații evreiești – au comemorat într-o extraordinară mobilizare de forțe și preocupare, 70 de ani de la deportarea evreilor din Ardealul de Nord.Read more…
A FI (FOST) COMUNIST…
Sunt încă sub impresia a nu mai puţin de patru cărţi publicate relativ recent în România. De fapt aş trebui să încep prin a mărturisi că în primii 20 ani de la emigrarea în Israel nu am citit deloc, darRead more…
AM PIERDUT un PRIETEN…
Nu e primul şi, probabil, nu ultimul. Pe ceilalţi, în majoritate, i-am petrecut la cimitir. Pentru unii, foarte puţini la număr, am pregătit şi un mic discurs, aşa, în faţa groapei încă deschisă, sau după ce sicriul fusese depus şiRead more…
UN CAZ de o BANALITATE IEŞITĂ din COMUN
Medicul de-abia îşi luă ochii de pe computerul din faţa sa: – Ce s-a întâmplat?! Faţa pacientului era complet transfigurată, de parcă ajunsese într-o stare în spatele căreia nu se putea ascunde decât o maladie ucigătoare. De fapt era maiRead more…
FRUMUSEŢEA FRIGULUI
Urăsc iarna și frigul. Mă calcă pe nervi să mă înfofolesc în haîne groase, mi-e groază să nu alunec și să cad pe gheață, nu-mi place să îmi înghețe nasul, urechile, degetele. Motive pentru care îniţial am fost reticentă laRead more…
O IDEE NĂSTRUŞNICĂ
Peregrinările mele ştiinţifico-turistice (aşa cum sună zicala americană: “be a doctor , see the world”) m-au purtat în acest an prin diverse ţări europene, în mod egal estice şi vestice. Unele locuri îmi erau deja foarte cunoscute din vizite trecute,Read more…
Gheorghe Țuţui – istoricul
Portret al istoricului Gheorghe ŢUŢUI, soţul autoareiRead more…
Franța rămâne europeană și democratică
Alegerile regionale din Franța, respectiv cel de-al doilea tur de scrutin care s-a desfășurat pe 13 decembrie a.c. mi-a făcut impresia unui ”déjà vu” în context românesc și, de aceea, am fost optimistă, având încredere în victoria democrației, a bunuluiRead more…
Clişee despre evrei
Mă preocupă subiectul « clişeelor » despre evrei. Ce este un clişeu? După Dex, înţelesul la figurat este de « formulă stilistică, expresie banalizată din cauza repetării excesive; șablon » şi vine din limba franceză, de la « cliché ». De unde provin clişeele? De ceRead more…
Andrei Pleşu faţă cu hitlerismul
Eseistul Andrei Pleşu a abordat recent, cu obişnuita sa facondă publicistică, problema scriitorilor care au colaborat în secolul XX cu extremismul de dreapta (Greşeală, vină, justiţie, în Adevărul din 1 februarie 2016). De data asta reflecţia lui a pornit, ţintit, de la cazul Vintilă Horia… Nu ştiu dacă, cerînd reabilitarea morală a lui Vintilă Horia, în Adevărul din 1 februarie 2016, Andrei Pleşu cunoştea aceste pasaje (şi altele, care li s-ar putea adăuga). Nu vreau să cred că jovialul maître-penseur pledează, în cunoştinţă de cauză, într-o gazetă centrală, pentru vlaga hitlerismului.Read more…
Lumea în care trăim – o lume la răscruce
În ultimele decenii, am asistat din nou la manifestarea unor fapte de dimensiuni enorme și cu implicații similare; asemenea mutații au bulversat mințile oamenilor, ducând la schimbări de valori în toate domeniile pe care zeci sau sute de ani oamenii le cunoscuseră și într-un anumit fel se acomodaseră cu ele. În foarte multe privințe, tot ceea ce fusese, să spunem cât de cât stabil, s-a răsturnat, și-a schimbat direcția și cu o enormă viteză s-a răspândit într-un mod endemic pe întregul glob.Read more…
Nu ești de vină tu, ci hainele
Sunt femei frumoase, normale, splendide. Sunt însă femei care nu înțeleg ca nu e nimic în neregula cu corpul lor, ci cu hainele sau accesoriile pe care le aleg. Indiferent cum arătăm, nu ar trebui să ne chinuim şi să schimbam felul în care arătăm, cum suntem formate sau cum ne simțim, doar pentru că nu încăpem în nimic de la Zara sau PNK Casual. Faptul că avem nevoie sa ne ajustam hainele nu este un indiciu pentru a deveni masochiste.Read more…
















