Drogurile şi nazismul

Drogurile folosite din abundenţă atât de Hitler, cât și de armată erau morfina, cocaina, heroina dar mai ales metamfetaminele. Ohler scrie că invazia Franței a fost făcută de o armantă de drogați. Nu numai Hitler era sub metamfetamine, dar şi mareșalul Rommel se droga și toți comandanții de tancuri erau drogați sistematic.Read more…

Cand mărul (UNESCO) nu cade departe de pom (ONU)

Asemănările dintre recenta rezoluţie UNESCO, privitoare la locurile sfinte din Ierusalim şi faptele sălbatice prin care hoardele ISIS încearcă să nimicească orice urmă de civilizaţie care li se iveşte în cale, sunt izbitoare. Nu reprezintă oare aceste grozăvii tentative bine plănuite de a face să dispară mărturii, adevăruri istorice? Cum altfel poate fi clasificată hotărârea unui organ, menit să ocrotească moştenirile umanităţii, de a supune votului membrilor săi o rezoluţie, care falsifică istoria într-un mod atât de brutal, decât “genocid cultural”? Şi cum altfel decât “genocid cultural” pot fi calificate atacurile ISIS (ISIL, DAESH) cu scopul de a anihila tezaurul cultural de neprețuit din Aleppo sau Palmyra, păstrat cu sfinţenie timp de milenii?Read more…

Preamăreşte cu taxă

ziua, săptămâna, luna, sesiunea parlamentară – de bifat rubrica cea mai avantajoasă şi mai atrăgătoare: iată cum s-ar putea încheia un formular pentru sondarea indicelui de fericire, dacă s-ar emite aşa ceva în urma unei ordonanţe de urgenţă, sub pretextul elaborării strategiei de ameliorare a stării de spirit naţionale. Cabinetul poate să invoce şi faptul că şi ONU ar sprijini un astfel de raport la nivel mondial şi că există pe faţa planetei albastre o ţară unde nu se măsoară pib-ul ci Fericirea Naţională Brută, ba mai mult s-a înfiinţat şi o Comisie în acest scop. Această ţărişoară – aflată la poalele miraculoase ale Himalaiei – se numeşte Buthan. Deşi Bucureştiul se află la câteva mii de kilometri de Thimphu, capitala Buthanului, cu o săptămână în urmă spaţiul pare să se fi contractat căci ne-am uşurat cu 102 bucăţi taxeRead more…

Amintiri despre soţii Rosenfeld – medicii evrei din Gheorgheni

La Gheorgheni erau doi medici evrei Endre și Jolán Rosenfeld. S-au stabilit în oraș după obținerea diplomelor – el medic internist, ea stomatolog. Erau deosebit de apreciați – ceea ce se vedea şi prin pacientura mereu crescândă. După câțiva ani de stat cu chirie în mijlocul orașului, și-au construit o casă cu etaj, parterul fiind dedicat locuinței, iar etajul cabinetelor medicale, ale asistentelor precum și sălii de așteptare, mereu plină…Read more…

Istoria stranie și paradoxală a comunismului românesc

Cunoscutul istoric Lucian Boia a publicat recent la Humanitas un nou volum intitulat „Strania istorie a comunismului românesc (și nefericitele ei consecințe)”. Volumul de 232 de pagini nu ne aduce noi informații, ci o interpretare originală a evenimentelor, scoțând în evidență trăsăturile „speciale”, cu adevărat „stranii și paradoxale”, ale comunismului românesc. Din introducere autorul definește astfel trăsăturile specifice ale experimentului comunist românesc:
– Țara cu cei mai puțini comuniști a devenit țara cu, relativ, partidul cel mai numeros;
– Virulent antinațional într-o primă fază, comunismul în România a sfârșit prin a deveni ultranaționalist;Read more…

Lecţii din cabina de probă: probează tot!

Am învăţat că unele haine arată ciudat pe umeraş, iar altele arată fantastic deşi nu au nici o legătură cu preferinţele mele stilistice, dar nu voi şti niciodată cu certitudine cum arată pe mine până nu le îmbrac. îmbrăcând doar ceea ce ai mai probat şi îmbrăcat de sute de ori, vei stagna stilistic. Pentru că o bună înțelegere a siluetei şi proporțiilor tale te va ajuta să faci alegeri mai bune şi pentru că, every once în a while, vei descoperi un stil despre care credeai că va arăta cumplit îmbrăcat de tine, dar care te face sa te simţi ca o zeiţăRead more…

Mitul ziaristului independent

Pentru a treia oară, câteva mii de oameni au ieșit în stradă la Budapesta pentru a demonstra împotriva închiderii cotidianului de centru stânga ”Népszabadság” și pentru libertatea presei. Ceea ce s-a întâmplat cu ”Népszabadság”, de altfel cu multe publicații nu numai din Ungaria, aduce pe tapet o problemă mult dezbătută, cea a independenței ziaristului. Am mai scris despre această chestiune și opinia mea de atunci este confirmată…Read more…

Sărbători și…nu numai

Evreii sunt într-o perioadă neobișnuit de lungă (pentru lumea neevreiască:) de sărbători – într-o succesiune de sărbători care durează aproape o lună – generic cunoscute sub denumirea de ”Marile Sărbători de toamnă”. Luna Tișri este a șaptea lună a caledarului evreiesc (cifra 7 are o însemnătate specială în simbolistica evreiască !) prin urmare este de așteptat ca în această lună să fie aceste multe importante sărbători. Read more…

Ecou la Lista medicilor evrei din Cluj

În ediţia din 6 octombrie am publicat Lista incompletă a medicilor evrei din Cluj, făcând apel cititorilor să o completeze şi, dacă ştiu, să povestească întâmplări despre medicii evrei din Cluj. Am primit câteva ecouri pe adresa revistei şi alte câteva rectificări pe adresa personală. Împreună cu Johanan Vass am decis să înfiinţăm o rubrică specială pe această temă, unde să publicăm informaţiile cele mai relevante. Iată un ecou, primit de la dl. Oscar Herzlinger, care vine în completarea uneia dintre comunicările de la simpozion, scrisă de Daniel Lőwy Read more…

Un popor cu doi dumnezei muritori (dar nu de rând)

Primul loc i se cuvine aceluia care a apărut mai devreme, Budha, un nobil nepalez, fără nici o legătură organică cu Thailanda. Și cu toate acestea proslăvirea și cultul budist au cucerit această națiune și au transformat-o în sclavă religioasă a unei personalități care, în mod cu totul neașteptat, nu a reprezentat în timpul vieții sale nici o existență religioasă și nici o teorie cu iz dumnezeiesc. Și acum câteva cuvinte despre cel de al doilea zeu, o personalitate complet diferită și posedând calității deice….temporare! Adică regele Thailandei.Read more…

Bunicii mei

Știu că toată lumea își adoră bunicii chiar mai mult decât pe părinți și că nu voi putea spune lucruri inedite, dar pentru că nu știu datele când au murit, socotesc 9 octombrie ziua morții lor, Jahrzeitul lor și-l voi comemora ca atare scriind ceva despre ei. De fapt bunicii mei au murit chiar în ziua deportării noastre, în clipa când au ieșit din casa lor unde-și petrecuseră toată viața lor modestă, crescându-și cei 7 copii așa cum s-au priceput mai bine.Read more…

Portugalia. Estoril – memoria prezenței unor români celebri.

Estorilul este faimos și pentru că la mijlocul secolului al XX –lea a fostul locul de refugiu (exil) al mai multor capete încoronate sau șefi de stat, mai ales europeni. Amintim printre aceștia pe: regele Umberto al II –lea al Italiei, regele Carol al II – lea al României, moștenitorul tronului Spaniei, infantul Juan de Bourbon (tatăl regelui Juan Carlos al Spaniei ), regentul Miklos Horthy al Ungariei, dar și fostul președinte cubanez generalul Batista, chiar și fostul șef de stat portughez Antonio Salazar, care avea aici o vilă. Pe drept cuvânt se pune întrebarea ce anume a determinat această afluență de personalități la Estoril?Read more…

Bela Vago la Regele Mihai

Fiind în Israel prin anii 70 ai secolului trecut, prima vizită am făcut-o dus celor mai buni prieteni ai mei din tinerețe, Lidia și Bela Vago. El era șeful catedrei de istorie la Universitatea din Haifa. După emoția întâlnirii noastre – primiseră un splendid apartament cu vedere asupra orașului, portului, Mării Mediterane – Bela m-a luat să-mi comunice câteva date importante pentru soțul meu – de asemenea istoric – și care nu apăreau în scrierile din acele timpuri. Read more…

Serendipyty

Despre Serendipyty…Hans Selye, autorul faimoasei carti „De la vis la descoperire” (carte care a schimbat viața multor studenți la medicină), îi spunea ,,vedere periferică”. Horace Walpole (unul dintre primii promotori ai romanului „noir” ) a inventat în această privință, cuvântul „serendipitate”, plecând de la un basm ceylonez, cu titlul „Cei trei prinți din Serendip”Read more…

Mitologie vestimentară

Există două tipuri de veşminte: cele pe care le purtăm noi înşine şi cele pe care le vedem „trăind” pe ceialţi. În ceea ce mă priveşte, cele din a doua categorie sunt, fără îndoială, cele care îmi suscită interesul, îmi marchează ziua, mă ajută să îmi construiesc propria mitologie stilistică. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul vostru, deşi poate nu le daţi aceeaşi importanţă sau nu le observați la fel. Însă multe dintre hainele purtate de ceilalţi v-au definit gusturile, v-au hrănit imaginarul, v-au ajutat să cartografiaţi propria estetică…Read more…