Numărăm, în aceste zile de primăvară, șase ani de când a izbucnit pandemia de Covid 19. Multe s-au schimbat în acest răstimp, am învățat lucruri noi, viața mea s-a schimbat, am trecut prin momente pline de tristețe, dar și prin unele luminoase. Eu nu vreau să mă număr printre cei care uită ce a făcut un organism microscopic cu o planetă întreagă. Privind înapoi, văd momentul declanșării pandemiei ca pe cel al debutului unui șir de necazuri, care mai de care mai îngrozitoare. A fost ca un semn rău care prevestea un șirag de nenorociri și nu mă pot împiedica să mă întreb oare ce ne mai așteaptă, la câte alte dezastre va trebui să fim martori, de cele mai multe ori neputincioși. În acele zile de februarie / martie 2020, când întregul Pământ a fost brusc paralizat, am început să-mi notez impresiile momentului într-un jurnal pe care l-am numit Jurnalul unei izolări nebănuite, așa cum nebănuite aveau să fie căile spre acest punct al prezentului în care evoc săptămânile de început ale pandemiei. Pentru că suntem, la șase ani distanță, exact în perioada începerii izolării, transcriu din jurnalul meu de atunci:Read more…
Golem
Până nu demult, dacă cineva mi-ar fi pus această întrebare i-aș fi râs în nas și i-aș fi spus că a citit prea multă literatură științifico-fantastică. Roboți? Care roboți? Robotul de bucătărie care bate spuma de albușuri? Sau roboții industriali, de fapt niște „brațe” programate să facă 24 de ore pe zi aceeași muncă, fără să obosească, să cârtească sau să facă grevă? Dar de când au apărut roboții umanoizi conduși de inteligență artificială, parcă nu mai sunt chiar atât de sigură… „Roboții” (adică cei ce robotesc) au fost inventați de scriitorul ceh Karel Čapek în 1920, în piesa R.U.R. Spre deosebire de cei de astăzi, roboții lui nu erau aparate, ci ființe vii, create artificial pentru a-i sluji pe oameni – erau mai degrabă sclavi decât roboții de astăzi. Biologul care i-a creat era convins că roboții nu au suflet, dar s-a dovedit că nu avea dreptate. Roboții s-au răsculat și în lupta care a urmat, umanitatea a fost anihilată. A fost o idee cât se poate de modernă, formulată cu peste un secol în urmă și, după părerea mea, faptul că ea a apărut în Cehia nu este întâmplător. După cum autorul însuși declară într-un interviu din 1935, piesa este o interpretare modernă a legendei evreiești a golem-ului din Praga.Read more…
Lucian-Zeev Herşcovici: CALENDARUL PERSONALITĂŢILOR EVREIEŞTI – (FEBRUARIE II)
Rubrica oferită de Lucian Herşcovici este alcătuită din fişe biografice ale unor personalităţi evreieşti de pretutindeni, din epoci diferite şi domenii diferite, ordonate după ziua lor de naştere. Acest episod aduce în atenţie personalităţile evreieşti npscute în cea de aRead more…
Tiberiu Roth: A AVEA sau A NU AVEA?
(o întrebare shakespear-iană și o mini pledoarie în apărarea proprității private:) După 70 de ani 6 Martie 1945, zi nefastă a istoriei din România, zi în care practic s-a instalat regimul comunist. Perversă acțiune de tipul ”lupul îmbrăcat în haineRead more…
CUM ARATĂ AZI UN PANTALON MODERN?
Ușori de purtat, comozi, cu lungimi variabile, cu pliuri origami sau cu pense tradiționale, uni sau cu imprimeuri grafice. Așadar, variați. Practic, dacă v-ați hoărât să ieșiți din jeanși – și m-aș ruga (dacă aș putea!) la sfinții Karl, YvesRead more…
LILIACUL ÎN FLOARE
Azi mi-am cumpărat de la piaţa din cartier un buchet de liliac şi venind cu el spre casă un coleg m-a întrebat “Ce tufă ai jumulit?”. A ascultat cu vădită suspiciune răspunsul meu justificativ în care îi dădeam şi amănuntul că buchetul mă costase 3 lei şi bătrânelul mi-a spus că le culesese de dimineaţă din grădina lui, ca apoi să conchidă: „Nimeni nu culege liliac, toată lumea îl fură…” Adevărul-adevărat este că şi eu am fost ispitită de nenumărate ori să mă caţăr şi să rup câteva dintre crengile de liliac revărsate peste garduri, dar nu m-am încumetat nici în vremurile mai “sprintene”, de odinioară, când furatul liliacului era la ordinea…nopţilor de mai ale Clujului năpădit de tufele împovărate de ciorchinile florilor albe şi lila.Read more…
50 DE ANI DE RELAȚII OFICIALE ÎNTRE ISRAEL ŞI GERMANIA
Săptămâna trecută s-au împlinit 50 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Israel şi Germania. La prima vedere o relație “contra naturii”, ținând cont de trecutul nu prea îndepărtat când ideologia nazistă îi condamna la dispariție pe evreii dinRead more…
O MINCIUNĂ de O SUTĂ de ANI
Sunt unele adevăruri care supără, dar cu siguranţă toate minciunile fac rău. Sunt minciuni care duc la suferinţe. Altele chiar la crime. Se minte prin vorbe dar şi prin tăcere (Adrien Rich). Dacă o minciună e suficient de mare şiRead more…
POT SA (MAI) PORT KIMONO?
O clientă mi-a scris de curând: “Îţi mărturisesc că sunt fană şi colecţionară de kimonouri. Am patru primite din Japonia şi în ultimele luni mi-am mai cumpărat câteva moderne. Iți dai seama cât m-am entuziasmat în vara trecută când au fostRead more…
O PRIETENIE CARE STRĂBATE TREI GENERAȚII
Bunicul din partea mamei Rezső Lautmann avea un prieten foarte bun, pe nume Mór Herskovits. Mama mea, născută Lautmann, era mândră de faptul că tatăl ei finanțase cheltuielile legate de absolvirea Facultății de medicină a celor trei fii ai luiRead more…
ARYEH – MEDITAȚII de TOAMNĂ, SPERANȚĂ şi BUCURIE
La fiecare început de an îmi pun câteva întrebări pe care și le pune fiecare om în felul lui. Gânduri și speranțe, despre ce a fost și despre ce va fi. Bilanțul sufletesc, fără de care nu este viitor. PentruRead more…
CE TREBUIE să FACEM cu REFUGIAȚII?
Cred că cel mai simplu și mai onest răspuns este – ”nu știm”. Nu știm cine sunt deoarece se opun cu vehemență încercărilor autorităților de a-i înregistra, identifica în țara în care au ajuns mai întâi, de obicei una careRead more…
DEZAMĂGIREA MARIEI BANUȘ, de MAREA UTOPIE
Pe 10 aprilie 2014, fix la 100 de ani de la nașterea poetei Maria Banuș, au fost lasate la București cele două volume conținând „Însemnările mele”, un „Jurnal” intim pe care poeta l-a ținut cu intermitențe, pe o perioadă deRead more…
ÎN VIZITĂ LA CASA lui AXEL MUNTHE
Motto: Ceea ce păstrezi pentru tine vei pierde, iar ceea ce dăruieşti, al tău va rămâne pe vecie. Dr. Axel Munthe Drumurile ducându-mă în această vară la Neapole, am făcut o vizită mai de durată la Capri, la casa DoctoruluiRead more…
Note de călător în Belgia, la 5 ZILE… după.
Reflecţii despre starea de spirit şi precara înţelegere a situaţiei, în Belgia, la Bruxelles, la cinci zile după atentatul de la BataclanRead more…
Piesele indispensabile iernii 2016
Bluzoane de inspirație militară, pulovere fine şi helănci în nuanțe de vișiniu si roșu cărămiziu, blănuri artificiale funky, pantaloni largi – sunt doar câteva dintre piesele care v-ar putea actualiza garderoba hibernală. Alese cu atenţie, le veţi purta sezoane de-aRead more…
700.000 drone de la Moş Crăciun
La finele lui decembrie, Administraţia Federală a Aviaţiei din Statele Unite a publicat o serie de reguli noi care cer tuturor posesorilor de drone recreaţionale să îşi înregistreze micile maşinării într-o bază federală de date. Trebuie făcut ordine în aest domeniu fiindcă numai în decembrie s-au vândut în Statele Unite…700.000 de drone.Read more…
Dilema lui Dacian Cioloș
Invitat de președintele Klaus Johannis și sprijinit de liberali, în plină criză de încredere în România, Dacian Cioloş a renunțat la Bruxelles și a venit la București. Întrebarea pe care mi-o pun este dacă a meritat acest schimb, adică să lase un post bine remunerat, un loc de muncă liniștit, un mediu de viață civilizat pentru nebunia din România. Ar fi bine de știut ce l-a îndemnat, că dacă avem răspunsul, ne dăm seama de ce se comportă așa cum se comportă, ca să zicem așa, uneori contrar așteptărilor.Read more…
În proximitatea Casei Albe: WASHINGTON DC
În anul 1985 mă aflam pentru prima oară în acest oraş splendid, cu aparenţă europeană, privind cu interes şi emoţie arhitectonica clasică a locului, atât de deosebit de restul Lumii Noi şi totuşi atât de american…În următorii cinci ani, la diferite date calendaristice, am petrecut aici mai mult de zece weekendÐuri, perioadă care face obiectul prezentelor note.Read more…
Tabăra de pionieri de la Năvodari
Azi începe vacanţa o nouă serie de pionieri şi o parte din personal aşteaptă trenul special, care urma să fie garat pe o linie derivată chiar la intrare. În modesta staţie feroviară a taberei, personalul medical, în halate albe şi echipat cu stetoscoape şi termometre, era pregătit pentru o vizită medicală preliminară… Profesorii şi personalul aferent afiliat taberei aşteptau de asemenea – cu listele dactilografiate în mână – să preia micii vizitatori pentru a fi repartizaţi la dormitoare. Ceea ce nu am înţeles la început a fost misiunea unui tractor cu remorcă însoţit de o echipă de haidamaci îmbrăcaţi şi ei în halate albe…Read more…


















