Utopie

Apr 23, 2026By

În vremurile acestea marcate de nesiguranța zilei de mâine, mulți se gândesc la o lume mai bună, dar ce putem face pentru ca ea să se materializeze?  Idei sunt multe, dar până acum niciuna nu s-a dovedit cu adevărat constructivă și viitorul mai bun a rămas, deocamdată, o utopie.  Unde se află acest viitor mult dorit?  Precum îi spune și numele (derivat din limba greacă) ou = nu și topos = loc, dec în niciun loc, nicăieri, numai în imaginația și în visele noastre.  Asta nu înseamnă că utopiile nu sunt decât vorbe goale, din contră, a discuta idei noi poate duce în ultimă instanță la progres. În tinerețe am citit cartea Utopia, în care Thomas Morus își expune ideile despre o lume perfectă.  Sunt idei foarte progresiste pentru vremea lui.  În primul rând, Utopia era o republică și conducătorul era ales prin vot secret al tuturor cetățenilor (bărbați!) – în Anglia anului 1516 asta mirosea a înaltă trădare, nici nu e de mirare că autorul și-a terminat cariera pe eșafod.  Ce mi-a plăcut mai puțin a fost că viața în Utopia cam prea amintea de „paradisul comunist” și lumea noastră a plătit scump ca să se convingă că idealul comunist nu are nicio șansă, nici măcar în kibuț… Nu mi se pare probabil ca utopia lui Morus să se adeverească vreodată, dar au fost și utopii care s-au realizat, de exemplu Altneuland (Țara Veche-Nouă) a lui Theodor Herzl.  Statul evreu, care apare în carte ca o utopie, sărbătorește în zilele acestea 78 de existență – chiar dacă pe parcurs ne-am confruntat cu foarte multe probleme și nu totul a mers lin… Dar cel mai ciudat este că unele lucruri care astăzi ni se par utopice au fost cândva reale.Read more…

Apr 23, 2026 29 comments

Să stai cu regele la masă

May 14, 2026By

Eu nu am stat niciodată la masă cu vreun rege, dar președintele american Trump a făcut-o recent cu ocazia vizitei regelui Marii Britanii, Charles al III-lea, la Washington. De fapt, era o vizită banală, programul nu conținea elemente vitale, nici măcar importante pentru ambele națiuni și cu atât mai puțin pentru întreaga lume. Această vizită va rămâne în istorie nu pentru rezultatele convorbirilor de ordin politic între cei doi (nu i-aș putea numi pe amândoi șefi de stat, pentru că regele Angliei are, precum se știe, doar o funcție onorifică), ci pentru dineul oferit de președintele american în cinstea monarhului britanic. De la bun început propun tuturor celor care nu au avut ocazia să asculte discursurile celor doi oameni de stat, să pună deoparte acest text, să „urce pe Internet”, pentru a le asculta și doar apoi, dacă doresc, să se reîntoarcă la rândurile de față. În viața mea am ținut destule discursuri și niciodată nu am avut un text în față. Mi s-a părut că e mai important să urmăresc fizionomia ascultătorilor, decât să mă țin, cuvânt cu cuvânt, de un text scris. Ascultându-i pe cei doi cum citeau discursuri scrise pe hârtie, am avut senzația că în materie de discursuri eu sunt un simplu amator. Read more…

May 14, 2026 10 comments

Câteva gânduri în jurul filmului Fjord, câștigător al premiului Palme d’Or

May 28, 2026By

M-am bucurat, bineînțeles, când am aflat că filmul Fjord a obţinut premiul Palme d’Or, iar regizorul, Cristian Mungiu, a devenit dublu laureat la Cannes. Este cel mai premiat regizor român cu care trebuie să ne mândrim – și mă și mândresc. Îmi place că el nu alege subiecte ușoare, multe dintre filmele lui (nu le-am văzut pe toate) au o încărcătură emoțională puternică, sunt pelicule provocatoare. În străinătate, 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile a trezit un sentiment de groază, percepând condițiile degradante ale femeilor din România care, din cauza unei legislații inumane, erau obligate să se supună unor proceduri umilitoare. După dealuri, cazul fetei exorcizate, este o ilustrare a fanatismului și primitivismului religios, a proastei interpretări doctrinare care duce la neputința victimei de a-și găsi salvarea în condițiile secolului XX. Nu am văzut încă filmul Fjord, dar cunosc contextul care l-a inspirat, acum zece ani am urmărit cu mare atenție întâmplările dramatice prin care a trecut acea familie de români în Norvegia. După multe intervenții la nivel politic și de stat, povestea a avut un happy-end și eu cred că nu pentru că norvegienii s-au convins că nu au avut dreptate, ci pentru că doreau să evite un conflict diplomatico-social cu România. În acest caz s-au ciocnit două concepții diametral opuse despre educație, cea românească, conservatoare, și cea norvegiană, să zicem liberală până la extrem. De fapt, sub o formă mai atenuată, legislația există și la noi: copiii abuzații în familie – dacă autoritățile află și se încumetă să ia măsuri – trec sub autoritatea statului. Ceea ce familia de români și foarte mulți din România nu înțeleg este că în Norvegia, cea mai blândă palmă sau bătaie, absolut obișnuită în cele mai multe familii românești, este considerată un abuz.Read more…

May 28, 2026 5 comments

Folosirea inteligenței artificiale (IA) și a dronelor în războaiele moderne

Jun 25, 2026By

În 28 februarie 2026, aviația israeliană împreună cu cea americană au atacat Iranul. Nu discut motivele atacului, nu acesta este subiectul articolului. Dar oare cum au reușit în numai 24 ore (1) să atace și să distrugă 1000 de ținte iraniene, răspândite pe un teritoriu imens? Ar fi, în medie, una la fiecare minut și jumătate – apărarea antiaeriană iraniană, baze militare, fabrici de rachete balistice, zeci de comandanți din Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) și lideri politici în frunte cu Ali Khamenei. Au fost distruse unsprezece nave militare iraniene. Din păcate, au fost și victime civile, inclusiv copii. Avioanele americane și israeliene zburau nestingherite deasupra Iranului. E greu de imaginat că o asemenea performanță a fost executată numai de piloți. Cum a reușit acest atac-fulger să identifice țintele și să-i vâneze pe conducători? Oare numai Mosadul și CIA au contribuit la acest succes sau a fost și altceva? La baza succesului aviatorilor se află, printre altele, o schemă de luptă formulată de colonelul american John Boyd încă la începutul anilor 1970.(2) Ea este aplicabilă și în alte domenii: în comerț, justiție, apărarea cibernetică, finanțe, cercetări, etc., dar mă voi limita la folosirea IA în aviație.Read more…

Jun 25, 2026 18 comments

Minciuna ca armă a dezinformării

Jul 9, 2026By

Alegând acestui subiect, mă poziționez de la bun început într-o situație de inferioritate, dezvălui cititorului o lipsă de respect pentru profesionalism. A scrie despre „știința” dezinformării publice cere o pregătire teoretică serioasă și o cantitate semnificativă de date, obținute de-a lungul timpului, înmagazinate în memoria calculatorului ca să fie scoase la iveală în momentul prelucrării fenomenului numit dezinformare, la nivel național / internațional. Ori eu nu am făcut așa ceva. Și atunci, de unde tupeul de a ataca un subiect în care mă simt chiar ceva mai puțin decât amator? Parafrazând o expresie ebraică, răspunsul e clar: situația mi-a atins toate mădularele. Pe scurt, în ziua de azi se minte de o manieră care afectează pe oricine și aproape orice tărâm al realității publice. Nu, nimic nu amintește de cumplita perioadă pe care am trăit-o în tinerețe, când dezinformarea și minciuna făceau parte din politica de căpătâi a celor care conduceau destinele țării în care m-am născut. „Acolo” și „atunci” totul era clar, nu credeai nimic din ce scria în ziar, nici măcar data nu era sigură… În acea vreme toți eram victime. Subiectul acestui text este cu totul altul. Minciuna a fost din totdeauna o unealtă în mâna / în gura celui care dorea să-și ascundă faptele și, mai ales, intențiile. „Calomniați, calomniați, ceva tot va rămâne,” spune Don Basilio în opera lui Rossini, Bărbierul din Sevilla. Dar în ultimii ani, tendința aproape naturală a multora de a distorsiona adevărul s-a transformat într-o adevărată profesiune de credințăRead more…

Jul 9, 2026 19 comments

14 ani de Baabel. Bilanţ, colaboratori noi şi… tradiţionalul desert aniversar

Jul 30, 2026By

În 28 iulie 2026 se împlinesc 14 ani de când Revista Baabel a apărut în spaţiul virtual şi, de atunci încoace, ea există şi funcţionează doar în mediul online. Revista noastră s-a născut, a crescut, s-a diversificat, şi-a alcătuit colectivul de redacţie şi a atras cititorii prin mijloacele specifice Internetului. M-am gândit ca bilanțul acestei aniversări să-l prezint într-un mod neconvenţional. Voi adresa întrebări unui interlocutor cunoscut relativ de curând, dar vă garantez că este foarte bine informat în ceea ce priveşte presa online şi, din câte îl cunosc, încearcă să fie cât mai obiectiv. A.G.: Revista Baabel împlineşte 14 ani. Crezi că şi-a conturat un profil propriu şi care este acesta? A.I.: Da. Cred că după paisprezece ani Baabel are o identitate editorială bine conturată. Nu este o revistă de actualitate în sensul presei de ştiri şi nici o publicaţie academică, deşi multe articole sunt riguros documentate. Este o revistă culturală, în sensul larg al cuvântului, în care memoria, experienţa personală şi dialogul dintre culturi ocupă un loc central. Mi se pare semnificativ faptul că nu încearcă să urmărească fiecare subiect aflat în atenţia zilei, ci preferă teme care îşi păstrează interesul şi după ce actualitatea trece.Read more…

Jul 30, 2026 45 comments

De la o mănăstire din Sicilia, la un kibuț din Galileea

Aug 20, 2026By

Pe Tamar, la fel ca pe multe alte personajele din schițele mele, am cunoscut-o la Centrul Sportiv Universitar din Beer Șeva. O cunoștință a mea, pe nume Vera, stătea de vorbă cu ea și, observându-mă, m-a chemat să mă alătur conversației. Mi-a prezentat-o: Tamar fusese colega ei de muncă în birourile Uzinelor de la Marea Moartă. – Andris, mi-a spus Vera, vino s-o cunoști pe colega mea. Ai numai de câștigat, poate fi un subiect bun pentru scrierile tale. Tamar, trecută de optzeci de ani (pe care fizic nu-i arăta), cu ochi căprui, zâmbitori, m-a privit cu interes și m-a întrebat: – Dumneata scrii cărți? În ce limbă? I-am spus că scriu în limba română și am întrebat-o dacă cumva știe românește. – Din păcate nu, dar m-am născut în Italia și știu că româna seamănă cu limba italiana. – Tamar vorbește șapte limbi, a intervenit Vera: italiana, franceza, engleza, spaniola, portugheza, germana și ebraica. – M-am născut în orașul Ragusa din Sicilia, unica fiică unei familii catolice, a început să povestească Tamar. Nu îmi amintesc de părinții mei. Mama a murit când aveam un an. Tata m-a dat în grija călugărițelor de la o mănăstire apropiată și curând după aceea a căzut pe front.Read more…

Aug 20, 2026 4 comments

Lecturi estivale

Sep 3, 2026By

Citesc cărți în mai multe limbi. Adevărul este însă că plăcerea cea mai mare o încerc atunci când citesc în limbile pe care le vorbesc cel mai bine: româna și maghiara.. În fiecare vară vizitez Clujul – „vizitez”? De fapt, mă întorc în orașul meu natal – și mă „alimentez” cumpărând cărți în limbile preferate. Ce cărți să aleg este marea problemă. Și câte? Mai ales dacă țin cont de limitele legate de greutatea bagajelor. De câțiva ani, pentru a primi recomandări privind cărțile pe care vreau să le achiziționez, citesc rubrica de recomandări de lectură a Revistei 22. Trei dintre ele vi le prezint succint. „Magul de la Kremlin”, al autorului italo-elvețian Giuliano da Empoli, este un roman în același timp vizionar și documentar, pe care trebuie să-l citiți pentru a cunoaște Rusia contemporană, de la declinul lui Elțîn și ascensiunea lui Putin până la războiul din Ucraina.Read more…

Sep 3, 2026 3 comments

LILIACUL ÎN FLOARE

May 7, 2015By

Azi mi-am cumpărat de la piaţa din cartier un buchet de liliac şi venind cu el spre casă un coleg m-a întrebat “Ce tufă ai jumulit?”. A ascultat cu vădită suspiciune răspunsul meu justificativ în care îi dădeam şi amănuntul că buchetul mă costase 3 lei şi bătrânelul mi-a spus că le culesese de dimineaţă din grădina lui, ca apoi să conchidă: „Nimeni nu culege liliac, toată lumea îl fură…” Adevărul-adevărat este că şi eu am fost ispitită de nenumărate ori să mă caţăr şi să rup câteva dintre crengile de liliac revărsate peste garduri, dar nu m-am încumetat nici în vremurile mai “sprintene”, de odinioară, când furatul liliacului era la ordinea…nopţilor de mai ale Clujului năpădit de tufele împovărate de ciorchinile florilor albe şi lila.Read more…

May 7, 2015 10 comments