Medici evrei în Clujul interbelic şi postbelic

Platon spunea că: „e mai uşor să vorbeşti de zei, decât de oameni”, iar cineva a adăugat: dintre oameni, cel mai greu e să vorbeşti despre medici fiindca ei şi familiile lor au prea multe orgolii pe care e greu să le eviţi sau să le previi. Pe medicii despre care voi vorbi, i-am admirat şi aş spune că i-am iubit. Aceşti medici evrei împreună cu medicii români, maghiari şi germani au facut din Clujul medical ceea ce a fost de-alungul deceniilor şi este şi azi.Read more…

Impresii din țara mereu verde

În ”clasamentul” celor mai inovative țări din lume, Israel și Irlanda sunt evaluate în anul 2015 printre primele zece. Marile companii (așa zisele ”multinaționale” denigrate în mod păgubos de o parte a mediei și a politicienilor din România) au investit în Irlanda ca și în Israel, atrași, în primul rând, de calitatea și calificarea forței de muncă, dar și de mediul prietenos față de afaceri, de fiscalitate moderată. Mari companii ca Intel, Dell,Microsoft (în actualitatea românească cunoscut in perioada recentă, mai ales prin scandaluri, corupție și trafic de influență:) și altele au investit în filiale importante în ambele țări (desigur și în multe altele) atât în fabricarea de componente sau asamblare cât și în cercetare – dezvoltare. De ce totuși cele două țări nu pot fi considerate prietene?Read more…

Mihail Sebastian defăimat într-un „Scurt comentariu”

În numărul 98 (vara 2016) al ediției române a revistei Lettre Internationale a apărut traducerea în limba română a recenziei Jurnalului și a romanului De două mii de ani , de Mihail Sebastian, publicată în prestigioasa revistă The New York Review of Books. Recenzia semnată de scriitorul irlandez John Banville, intitulată „Înconjurat de antisemiți”, este elogioasă. Nicolae Manolescu are rezerve în legătură cu titlul recenziei „Înconjurat de antisemiți”, considerându-l „parțial potrivit și în tot cazul simplificator”. Mie mi se pare titlul recenziei potrivit. Este adevărat că nu toți cei din anturajul lui Sebastian erau antisemiți, dar în România acelor ani atmosfera era preponderent antisemită. Violențele contra studenților evrei din universități erau o realitate tragică a epocii, cum apare foarte pregnant în romanul De două mii de ani… Read more…

Un israelian în Extremul Orient: impresii de călătorie

Primul popas a fost Hong Kongul. Inutil a aminti faptul că tot ce vezi acolo e inedit, chiar și pentru cel care a vizitat cel puțin o dată China, așa zisul mainland. Amintesc învecinarea geografică a Hong Kongului cu cea mai populată țară a globului, pentru că totul acolo e influențat și se petrece în umbra marelui părinte, care și-a pierdut unul din ”copii” în urmă cu o mulțime de ani, dar care se pregătește să-și reunească ”familia” deajuns de curând, cam prin anul 2047, adică peste 30 ani.Read more…

Kol Nidrei -toate promisiunile mele solemne

Ce este Kol Nidrei? Mi-am pus această întrebare în copilărie, la Galați, când mama mă grăbea, în după-amiaza de ajun de Yom Kipur, să mergem la sinagogă, la Kol Nidrei. Îmi amintesc și că, de Roș HaȘana, șamesul sinagogii se urca la pupitru atunci când începea sau când se termina pauza (oys-nemes) și striga în idiș: ”Cine vrea să plătească pentru ca să deschidă Chivotul Sfânt de Kol Nidrei?” Și adăuga o sumă, în lei. Se ridica un enoriaș și spunea o sumă mai mare. Apoi altul, și mai mare. În cele din urmă se convenea. Cel care oferea suma cea mai mare, primea (sau cumpăra) onoarea. Read more…

Evreii din Kaifeng

În orașul Kaifeng mai trăiesc azi cîteva sute de evrei chinezi, descendenții altor refugiați de acum 1.000 de ani.Kaifeng a fost în vremea aceea capitala imperială a Chinei; un oraș prosper. În ultimele decenii guvernământul local i-a sprijinit să își reconstruiască sinagoga, să își deschidă o școală și să organizeze servicii speciale pentru ei. Autoritățile locale sperau ca micuța colonie de evrei să atragă turiști și investitori. Dar de un an stuația lor s-a schimbat.Guvernul Chinei duce o campanie contra instituțiilor religioase, inclusiv a celor iudaice, oricât de neînsemnate ar fi acestea. Este interzisă adunarea de Pesah… Read more…

Vinete umplute

Se iau 3 vinete Solanum melongena, ținute la frig să se învineţească precum nasul unui beţiv, se spală bine, se curăţă codiţele şi se taie cu sadism în două. Cu un cuțitaș se crestează cam la 5-10 mm de coaja, după care, cu o lingură, se scobeşte miezul. Dacă mai rămân seminţe, se râcâie bine tot cu lingura. Dacă sunt tinere, se dau cu zeamă de lămâie, să nu se înnegrească de ciudă că au rămas fără codiţe, dacă sunt mai babe şi seminţoase, se dau cu sare întâi, şi se pun la scurs să iasă amăreala de fete bătrâne ce sunt.Read more…

Listele cu piese must-have: relevante sau nu?

Singura explicație raționala pe care o am faţă de necesitatea acestor liste este că noi, femeile, avem nevoie de certitudini şi linişte (sufletească şi mentală). Aşa cum vrem să fim sigure că o poveste de iubire are happy ending, la fel ne dorim ca povestea stilului nostru să aiba un arc narativ simplu, liniar, pe care să putem bifa acele piese-cheie – nedemodabile, atemporale, feminine, şic, elegante dar şi lejere. Read more…

Oportunităţile culturii evreieşti la Timişoara – Capitală Europeană a Culturii 2021

Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii 2021 – o ştire senzațională anunţată de un juriu internaţional delegat al UE. Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare, celelalte oraşe care au rămas în ultima fază a competiției pentru acest titlu au felicitat pe invingător, iar timişorenii s-au revărsat pe străzi ca să serbeze victoria.

“Shine Your Light – Light up Your City!” sau “Luminează oraşul prin tine!”, sloganul campaniei timişorene exprimă încrederea în propria lumină şi în puterea ei de a o răspândi. Mesajul entuziast este inspirat de proverbialul “spirit timişorean”, spiritul conviețuirii interetnice, -culturale şi -confesionale.Read more…

Septembrie, Cluj, simpozion despre medicii evrei

Emoţiile mele nu sunt generate de instalarea anotimpului nostalgiilor, ci de apropierea Simpozionului File din Istoria Evreimii Clujene, aflat la cea de a cincea ediţie, care de astă dată are drept temă centrală: medicii evrei clujeni, mai exact „Personalităţi evreieşti din domeniul medicinii clujene”. Este un subiect generos întrucât, în ultimul veac şi jumătate, în Oraşul de pe Someş, au fost foarte mulţi medici evrei, aceasta fiind – probabil – profesia liberală cea mai îmbrăţişată de tinerii evrei, după emancipare. În Cluj au funcţionat câteva sute de medici evrei…Read more…

Acordul de ajutor militar SUA-Israel – o ilustrare a resentimentelor președintelui Obama

Astfel de documente au mai fost negociate și semnate încă din 1981. Nu am spus că este vorba de o prelungire deoarece față de celelalte acorduri, în actualul Memorandum au fost cuprinse, la dorința președintelui Obama, o serie de condiții restrictive. Cu puțină exagerare, am putea spune că este vorba de răzbunarea președintelui american față de ceea ce a considerat un amestec al premierului Netanyahu în politica americană, în contextul profundelor neînțelegeri asupra politicii Washingtonului în Orientul Mijlociu. De asemenea, afirmă analiștii, președintele Obama a dorit să reducă intervenția lobby-ului pro-israelian din Congresul Statelor Unite care exercita, cu succes, presiuni asupra unor parlamentari să crească ajutorul militar pentru Israel dincolo de limitele stabilite în memorandumurile bilaterale.Read more…

Despre antisemitism, la Budapesta?

În numele guvernului Ungariei, ministrul secretar de stat la Externe, Istvan Mikola, a promis o strânsă conlucrare cu organizațiile evreiești din Ungaria și a asigurat că, deși mai există forțe politice extremiste, guvernul va manifesta ”zero toleranță față de antisemitism”. Cel puțin la nivelul declarativ , este încurajatoare această luare de poziție fermă, pe de o parte pentru că acțiunile anterioare ale guvernului condus de Viktor Orban nu au oferit un temei pentru o astfel de afirmație, pe de altă parte, pentru că în Ungaria există azi populația evreiască cea mai importantă numeric din Europa Centrală și de Est (în afară de Ucraina și Rusia) cu numeroase instituții reputate și cu o intensă viață culturală, socială și religioasă.Read more…

Singuri

În lumea modernă singurătatea, mai ales cea a bătrânilor, a devenit un fenomen de masă. Speranța de viață a femeilor este mai mare decât a bărbaților și lumea este plină de femei singure. Desigur și de bărbați singuri dar mai puțini. Englezii, care sunt preocupați de acest fenomen, vorbesc de o epidemie de singurătate. Adică singurătatea se răspândește ca o epidemie. Și ea este o cauză de suferință psihică, dar și fizică Oamenii singuri, mai cu seamă barbații, trăiesc, în medie, mai puțin cu cinci ani, decât cei care au o pereche care îi urmează în viață.Read more…

Faivel, vindecătorul din Breaza

Această poveste vorbeşze despre un om simplu, Faivel Merdler. Eu cred că l-am cunoscut, dar din păcate nu am nici o fotografie și îl știu numai din povestea care circula în familie: Locuia în satul Breaza, la aprox. 30 km. de Câmpulung cu soția lui, tanti Babi și cei 5 copii, cel mai mic fiind doctorul, Berl, mai sus pomenit. Se ocupa cu de toate (mică negustorie, creșterea și comerț cu vite, dar deși sărac, era foarte iubit și apreciat pentru cunoștințele sale, de felcer, posibil dobândite în armatăRead more…

Amintirile bunicului meu Moses Zwecker

Acest text se bazează pe niște notițe scrise in limba germană de bunicul meu, Moses Zwecker, în 1976, la vârsta de 80 de ani. Lucrarea e neterminată. La scurt timp după moartea lui, mama mea a adunat și a editat fragmentele. Iar eu am tradus textul în engleză in 2004 și in română în 2016. Din cele scrise de bunicul se dezvăluie viaţa evreilor bucovineni la cumpăna veacurilor XIX-XXRead more…

Cartofi franţuzeşti şi … “ca în Franţa”

La noi în casă cartofii franţuzeşti (niciodată nu am ştiut de ce s-o fi numind aşa în româneşte o mâncare simplă căreia ardelenii maghiari îi spun : rakott krumpli, ceea ce s-ar traduce prin cartofi clădiţi straturi) sunt la mare preţ. E o reţetă simplă şi foarte gustoasă pe care o poţi varia după gust.Această mâncare simplă, care nu are cum să nu-ţi reuşească, nu prea are haz fără smântână, or în anii „epocii de aur” smântâna lipsea cu desăvârşire.Salvarea a venit de la o prietenă revenită din Franţa…Read more…